MĂNĂSTIRI în #NEAMȚ

„Tradiţia este vie şi creatoare, noul în vechi şi vechiul în nou“, Părintele Sergei Bulgakov

Zona Neamțului, pe lângă cadrul natural deosebit, este renumită pentru mănăstirile și bisericile construite din vremuri străvechi, care, nu numai că aduc o încărcătură spirituală creștină și îmbogățesc folclorul și tradițiile românești, ci contribuie și la dezvoltarea turismului cultural-ecumenic în regiune, completând imaginea Moldovei, alături de celebrele lăcașe de cult din Bucovina.

Îmi amintesc că, în prima excursie organizată de școală, pe timpul când eram în clasa a IV-a, obiectivul era să vizităm Mănăstirea Neamțului, Agapia, Văratec, Sihăstria și, bineînțeles, zimbrăria.

De mici am fost învățați să luăm contact cu natura, dar și cu tradițiile creștine. Într-adevăr, multe nu pricepeam, dar știam să ne bucurăm atunci când vedeam peisajele minunate de munte și, mai mult eram fascinați de zidurile groase ale mănăstirilor, precum și de aruncatul monedelor în fântâna de la Mănăstirea Neamțului pentru îndeplinirea dorințelor.

Mai târziu însă, în timpul liber, am început să vizităm acele locuri doar pentru a scăpa de toate cele lumești adunate și pentru a ne bucura de aerul curat de munte, de pădure, de cântecul păsărilor, de verdeață și de liniștea de dincolo de ziduri. Practic, aveam la îndemână un refugiu spiritual, care astăzi, este înlocuit din ce în ce mai des, de canapeaua din cabinetul psihologului.

Prin urmare, unele dintre cele mai renumite mănăstiri și biserici care pot fi incluse în itinerariul unui turist iubitor de natură și în căutare de liniște spirituală, ar fi următoarele:

1. Mănăstirea Agapia (hram: Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil), locul unde a luat ființă prima sihastrie din Muntii Neamț, cunoscută sub numele de „Sihăstria lui Agapie”.  Biserica Agapia Nouă (Agapia din Vale sau Agapia Mare) a fost ridicată în jurul anului 1600 și era locuită de călugări, în timp ce Schitul Agapia Veche (hram: Schimbarea la Față) rămânea unul dintre cele mai vechi locuri monahale din Moldova. În anul 1803, Alexandru Moruzzi a hotărât printr-un hrisov domnesc, în 1803, ca mănăstirea Agapia să devină obște de maici.

2. Mănăstirea Horaița (hram: Pogorârea Sfântului Duh) înființată în anul 1822, construită din piatră, în stil bizantin și pictură realizată în stil neobizantin, având 8 turle, care o fac să aibă un element unic în arhitectura moldovenească, simbolizând veșnicia Bisericii. Catapeteasma, lucrata în lemn aurit, este unică în lume. La un kilometru distanță se află schitul Horăicioara, pe care scriitorul Calistrat Hogaș îl numea “un adevărat cuib de vulturi aninat în crăpătura unei stânci aeriene”.

Mănăstirea Horăicioara (hram: Buna Vestire, Izvorul Tămăduirii), înființată din porunca lui Ștefan cel Mare, în 1480 este renumită pentru izvorul tămăduitor al Maicii Domnului, la care se spune că s-au făcut foarte multe minuni și care constituie un obiectiv de pelerinaj.

3. Mănăstirea Neamț (hram: Înălțarea Domnului), prima dată atestată documentar în anul 1210. Aceasta prezintă o arhitectură unică, de o eleganta și o frumusețe deosebite. Picturile altarului, naosului și pronausului au fost realizate în vremea lui Ștefan cel Mare și a lui Petru Rareș. Există și un muzeu al mănăstirii, care păstrează catapeteasma din Paraclisul Cetății Neamț, un epitaf din 1821, cruci sculptate în lemn, icoane din sec. XVII-XVIII, icoane pictate de Nicolae Grigorescu, precum și alte obiecte de cult și veșminte. Mănăstirea Neamț mai este numită și „Ierusalimul ortodoxiei române”.

Schitul Vovidenia (hram: Intrarea în Biserică a Maicii Domnului, Sfântul Spiridon), care aparține de Mânăstirea Neamț. Acesta a fost înființat în sec. XVII, între anii 1849-1857 fiind construită actuala biserică, din piatră, în stil rusesc, cu cinci turle. În vecinătatea Vovideniei se află casa Mitropolitului Visarion Puiu al Bucovinei, reprezentând un muzeu închinat lui Mihail Sadoveanu, prieten al mitropolitului, care a folosit-o între anii 1947-1961, drept casă de creație. Această reședință păstrează ambianța epocii și expune obiecte memorial, o icoană din sec. al XVIII-lea și documente istorice.

Schitul Braniște (hram: Sfinții Apostoli Petru și Pavel), înființat în anul 1852, în timpul domnitorului Petru Șchiopul.

4. Mănăstirea Secu (hram: Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul), ctitorită de către tatăl cronicarului Grigore Ureche, marele vornic Nestor, în anul 1602, pe locul unei mici sihăstrii, numită „Schitul lui Zosima”, așezământ întemeiat în anul 1564. Aceasta este una dintre cele mai vechi vetre monahale ale județului Neamț. În biblioteca mânăstirii se păstrează cărți, manuscrise și tipărituri vechi, iar pe lângă aceasta există și un muzeu, cu o bogată colecție de obiecte de patrimoniu.

5. Mănăstirea Sihăstria (hram: Nașterea Maicii Domnului), întemeiată în anul 1655, pe locul unei mai vechi sihăstrii, numită „Sihăstria lui Atanasie”. Aici se regăsește și Catedrala Sfânta Teodora de la Sihla, iar în cimitirul mănăstirii se găsesc mormintele mai multor duhovnici, printre care și al arhim. Cleopa Ilie și al părintelui Paisie Olaru, obiective de pelerinaj. În muzeul mănăstirii se păstrează valoroase obiecte bisericești, icoane vechi, vase liturgice, obiecte de argint, o Evanghelie, mai multe cruci sculptate, iar în bibliotecă se află câteva mii de volume și tipărituri vechi din sec. XVII-XVIII.

Schitul Sihla (hram: Nașterea Sfântului loan Botezătorul, Schimbarea la Față, Cuvioasa Teodora de la Sihla) aparține de Mănăstirea Sihăstria, datând din 1813. Pictura în frescă este realizată în stil bizantin. Singura mărturie despre prima biserică din lemn de la Sihla se află într-un pomelnic ctitoricesc săpat în piatră, care transmite că a fost ctitorită de familia Cantacuzino în anul 1741. Schitul Sihla – Bisericuța „dintr-un brad”, de sub peretele de piatră este locul unde Cuvioasa Teodora de la Sihla și-a petrecut viața în pustietate.

Schitul Poiana lui Ioan (hram: Înălțarea Sfintei Cruci), înființat la dorința ieroschimonahului Paisie Olaru și Schitul Sfântul Daniil Sihastrul (hram: Sfântul Proroc Ilie Tezviteanul, Acoperământul Maicii Domnului, Sfântul Daniil Sihastrul) înființat după anul 1989, ambele aparținând de mănăstirea Sihăstria.

6. Mănăstirea Văratec (hram: Adormirea Maicii Domnului), inițial întemeiată între anii 1781-1785, ca o sihăstrie în poiana Văratec, actualul complex mănăstiresc fiind construit după anul 1900. Muzeul mănăstirii Văratec păstrează un valoros patrimoniu cultural-artistic și istoric, alcătuit din numeroase hrisoave autentice, obiecte de cult, icoane vechi (sec. XV-XVII), broderii, covoare și veșminte preotești.

7. Mănăstirea Bistrița (hram: Adormirea Maicii Domnului), ridicată în anul 1402, de către domnitorul Alexandru cel Bun, pe locul unei mai vechi biserici de lemn, care data din timpul lui Petru I Mușat. Ștefan cel Mare a adăugat turnul-paraclis, în anul 1546, domnitorul Petru Rareș a zidit imprejurul mânăstirii, iar în anul 1554, Alexandru Lăpușneanu a renovat-o în întregime. În interiorul bisericii se află înmormântați Alexandru cel Bun și soția lui, Ana, împreună cu doi dintre copiii voievodului, dar și marele cronicar moldovean Grigore Ureche.  Mănăstirea Bistrița a găzduit și o renumită Școală Domnească de copiști, pisari și gramatici, între sec. XVI si XIX, aici fiind redactat Letopisețul anonim al Moldovei.

8. Mănăstirea Pângărați (hram: Sfinții Români, Sfinții Cuvioși Simeon și Amfilohie de la Pângărați), ridicată la sfârșitul sec. XIV, însă biserica inițială, de lemn, a fost arsă de turci, iar pe locul ei, în anul 1560, Alexandru Lăpușneanu a construit o biserică de piatră.

9. Mănăstirea Războieni se numără printre ctitoriile lui Ștefan cel Mare, luand ființă în anul 1496. Aceasta are și rol de mausoleum, deoarece în groapa comună a altarului și pronaosului se găsesc osemintele ostașilor moldoveni căzuți în lupta de la Valea Alba din 1476.

10. Mănăstirea Durău (hram: Buna Vestire), ridicată pe locul unui vechi schit construit în anul 1600, iar între anii 1832-1835 a luat ființă biserica actuală, sfințită de Mitropolitul Veniamin Costache.  În incinta acesteia există o clopotniță veche din lemn și casa Veniamin Costache. În anul 1991 a redevenit mânăstire de maici și a fost înființat Centrul Cultural Pastoral Sfântul Daniil Sihastrul. Datorită frumuseții peisajului în care mânăstirea este poziționată, numeroase personalități politice, literare sau ale vieții cultural-artistice au vizitat-o, printre care: Emil Gârleanu, Alexandru Vlahuță, Barbu Delavrancea, I. L. Caragiale, Aurel Băeșu, Mihail Sadoveanu ș.a Schitul Poiana Maicilor, Răpciunița (hram: Sfânta Teodora de la Sihla, Acoperământul Maicii Domnului), înființat în anul 1997 și care aparține de mânăstirea Durău.

11. Mănăstirea Muntele Ceahlău (hram: Schimbarea la Față), înființată în anul 1992, de către Mitropolitul Moldovei și Bucovinei, Daniel, aceasta fiind ridicată pe platoul Muntelui Ceahlău, înconjurată de stânci.

12. Mănăstirea Tazlău (hram: Nașterea Maicii Domnulu), ctitorie a lui Ștefan cel Mare, fiind menționată din punct de vedere documentar pentru prima dată în anul1458.  Turnul-clopotniță este atribuit prin tradiție lui Petru Rareș, iar pridvorul din pronaus fiind adăugat de Alexandru Lăpușneanu. Decorația ușii din pridvor se află în prezent la Muzeul de Istorie din Piatra Neamț, având o inscripție ce trimitea la Ieremia Movilă Voievod.

Alte mânăstiri și schituri din județul Neamț, care pot constitui obiective ale turismului ecumenic sunt: Mănăstirea Almaș ce datează din 1821; Mănăstirea Bisericani, ctitorită în anul 1498 pe locul unui vechi schit construit pe vremea lui Alexandru cel Bun, fiind un timp și închisoare; Schitul Cuviosul Daniil Sihastrul – Guejdiu, fiind o construcție din lemn, ridicată în 1998, pe dealul Poiana Parului, la poalele muntelui Muncel; Schitul Cerebuc, ce aparține de Mănăstirea Muntele Ceahlău; Mănăstirea Muntele Pietricica, înființată ca schit în 1994; Mănăstirea Nechit, construită pe locul unui schit ce datează de la începutul sec. al XV-lea; Mănăstirea Paltin, care reprezintă de fapt așezământul filantropic Petru Vodă și Mănăstirea Petru Vodă, care a fost ridicată începând cu anul 1991, la inițiativa părintelui Iustin Pârvu; Schitul Țibucani, înființat în 1774, având drept ctitor pe spătarul Iordache Cantacuzino Deleanu, etc.

Cu drag,

Cati Tomulescu

Surse:  

https://ziarullumina.ro/theologica/traditia-este-vie-si-creatoare-noul-in-vechi-si-vechiul-in-nou-2915.html  

https://www.crestinortodox.ro/manastiri/Neamt/

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s