STAȚIUNEA BALNEO-CLIMATERICĂ BĂLȚĂTEȘTI: #OBIECTIV #REBRANDING #NEAMȚ

„La Bălţăteşti este un drum prin mijlocul satului, foarte frumos drum, străjuit pe dreapta şi pe stânga de arbori uriaşi. Satul Mare, cu multe gospodării, cu câteva clădiri foarte curate, îţi mângâie privirile. Dar cine va vorbi despre sat şi despre gospodării, când colo sub deal, se înalţă stabilimentul de băi al Bălţăteştilor?!” (Mihail Sadoveanu)

“Așezat într-o vale înconjurată cu dealuri acoperite de păduri de brazi la o altitudine de 475 m. Climat constant lipsit de vânturi. Sunt mai mute izvoare (Carol I, Elisabeta, Independența și Cuza Vodă) cu ape cloruro-sodice iodurate și bromate. Ele au fost descoperite de prințul Cantacuzino la 1810.” (V. Coman, Cutreerând România)

Stațiunea Bălțătești se află în SV Depresiunii Neamț, în Valea Sărată, la 34 km distanță de Piatra Neamț și la 11 km distanță de Târgu Neamț, într-o zonă cu bogate resurse termale, ape clorosodice și cu un aer curat, puternic ozonat, situată la o altitudine de 475 m.

La Bălțătești se găsesc 14 surse de apă minerală; acestea sunt captate doar din trei zone (prin puțuri și fântâni): o zonă principală aflată în perimetrul stațiunii, una secundară situată pe pârâul Sărat și cea de-a treia situată în Valea Arini; un prim bazin este alimentat din 3 izvoare (debit 1 L/secundă, mineralizare 218.508 mg/L și temperatură de 90ºC), un al doilea bazin este alimentat din 2 izvoare (debit 0.5 L/secundă, mineralizare 280.574 mg/L și temperatură de 90ºC) și o sondă, unde gradul demineralizare al apei este de 287.481 mg/L. Dintre acestea, ultimele două prezintă cel mai ridicat grad de mineralizare din țară, iar efectul constituenților chimici ai apei produce hiperemie cutanată și modificări osmotice la nivelul organismului.

***Izvoarele stațiunii mai sunt cunoscute și acum localnicilor sub denumirea de “fântâni de slatină”.

Indicații terapeutice recunoscute: artroze (gonartroză, coxartroză, artroza mâinilor), afecțiuni reumatismale cornice (degenerative și inflamatorii – artropatie psoriazică, spondilită anchilozantă), sechele post-traumatice (anchiloze, redori, limfedem, tromboflebite, contracture, hipotrofii, atrofii), afecțiuni disco-radiculare (discopatiilombare, lombosciatică), afecțiuni ginecologice (insuficiențe funcționale neuroendocrine, frigiditate, dischinezii hipotone, sterilitate, deviații uterine, tulburări de pubertate, menopauzămetroanexite cronice), afecțiuni neurologice (pareze, afecțiuni ale nervilor periferici, sechele după poliomelită, polinevrite, sindromul coada de cal, sindrom hemiplegic) și alte afecțiuni asociate (dermatologice, boli vasculare, boli endocrine, boli testiculare, boli ale hipofizei și ale paratiroidelor, bronșite, astm, nevroze, surmenaj, anemii – tip Biermer, rahitism, tulburări de somn, astenie, incontinență urinară).

Contraindicații: tumori maligne, boli acute, boli infecțioase și contagioase, TBC genital, toxicomania, boli ale sângelui, sarcină, alcoholism cronic.

“În depresiunea Cracău-Bistrița se întâlnesc mai multe zăcăminte de sare de dimensiuni ceva mai mici, având toate vârstă tortoniană, punctate de apariția la zi a unor izvoare sărate. Unul dintre aceste masive este cel de la Bălțătești, cu un total estimat de 200 milioane tone sare și cu o concentrație de 70-80% NaCl.” (Sarea, timpul și omul, 2006)

Sarea medicinală de Bălţăteşti ajunsese foarte populară prin faptul că ajuta în curele externe pentru tratarea afecţiunilor reumatismale și ginecologice. Aceasta se utiliza în băi terpeutice, în concentrație 3 kg la 100 litri apă.

***Sarea de Bălțătești era vândută în cutii de lemn și se găsea în Piatra Neamț la farmacia Vorel, dar și la multe alte drogherii din țară, chiar și din afara țării până la Petersburg.

Scurt istoric:

1918: comuna Bălțătești (consemnată documentar la începutul sec. al XVIII-lea) era formată din patru localități – Bălțătești, Valea Arini, Mitocul Bălan și Valea Seacă.

Apele de la Bălțătești (clorurosodice, sulfatate, bromurate și iodurate) de la Bălțătești au fost cunoscute încă din epoca bronzului.

Izvoarele minerale și slatina de la Bălțătești au început să fie popularizate la începutul sec. al XIX-lea, datorită principelui Cantacuzino. În anul 1810, acesta a descoperit câteva izvoare părăsite și a dispus amenajarea unor feredee (băi) pe timp de vară, fiind conștient de valoarea terapeutică a apelor minerale.

1839: Dr. I. Chihac și prof. Franz Humpel au efectuat primele analize a apei minerale de la Bălțătești.

1850: prof. Petru Poni a studiat compoziția chimică a apei minerale de la Bălțătești.

1883: analize efectuate de dr. Stenner şi Kony; s-a dovedit că apele de la Bălțătești erau cele mai bogate din Europa, în ceea ce privește concentrația de săruri (clorură de sodiu, iod și sulfaţi); „bolele ce erau combătute cu succes prin întrebuinţarea externă, mai cu osebire (băi), sunt: poala albă, guturaiu încuibat, umflătura ghindurilor şi alte bole scrofuloase precum reumatismul cronic, pete, picingine, noduri, beşicuţe, bube, limbrici, trânji şi felurite patimi nervose”.

1901, 1906: apele stațiunii Bălțătești primesc medalia de aur la expozițiile internaționale de la Paris, respectiv de la București. Acest fapt a condus la investiții în zonă, construindu-se hoteluri, vile și instalații pentru baza de tratament. Apele clorurosodice, sulfatate, bicarbonate și magnezice de la Bălțătești se bucurau de popularitate îndeosebi pentru utilizarea acestora în tratamentele afecțiunilor cronice reumatologice și musculare, bolilor ginecologice, nevrozelor, gutei, paraliziilor, rahitismului, precum și al afecțiunilor căilor respiratorii.

2 iulie 1948: Ministerul Afacerilor Interne plasa stațiunea Bălțătești imediat după Băile Felix și înaintea stațiunilor de la Covasna şi Borsec.

1844: extinderea stabilimentului balnear la dorința principelui Cantacuzino.

1870: stabilimentul era compus dintr-o clădire cu 24 de odăi, 6 bucătării şi 6 cabine pentru băi (feredee).

19 octombrie 1878: „stabilimentul de slatină” deținut de principele D. Știrbei, a fost cumpărat de doctorul D. Cantemir (strănepot al fostului domnitor al Moldovei, D. Cantemir), medic la Băile de la Bălțătești și originar din Roznov (jud. Neamț), care a fost practic, întemeietorul stațiunii. Acesta a amenajat și a dezvoltat stațiunea, aducând îmbunătățiri substanțiale vreme de 15 ani. Apa utilizată în tratamentele balneare provenea din trei izvoare: Olga, Cneazul și Elena. Printre pacienţii doctorului Cantemir s-au numărat Mihai Eminescu, Veronica Micle, Alexandru Vlahuţă, George Enescu și Calistrat Hogaş. Mihail Sadoveanu și Garabet Ibrăileanu au vizitat și ei Băile Bălțătești. Dr. Konya, prietenul și colegul de breaslă al doctorului Cantemir, cel care efectuase analizele apelor de la Slănic–Moldova și Baden (1881), a analizat în anul 1883 și izvoarele de la Bălțătești, concluzionând astfel: „sunt cele mai bogate în săruri din toate apele omologate de pe continentul european”, cotându-le la același nivel cu apele de la Marienbad, Karlsbad și Vichy.

20 octombrie 1885: a fost descoperit un al patrulea izvor de apă minerală, acest fiind utilizat ulterior de dr. Cantemir, în curele interne.

1903: văduva doctorului Cantemir, recăsătorită Arapu, ceda administrarea bailor de la Bălțătești către fii ei, aceștia din urmă arendându-le.

Primul Război Mondial (1914-1918): stabilimentul balnear a devenit spital de campanie.

1916-1918: în incinta Băilor de la Bălţăteşti a funcționat Spitalul Militar de Campanie nr. 171 Buzău.

1 iulie 1918: Eduard Arapu, proprietarul băilor Bălțătești, a vândut stabilimentul la doi frați doctori din Botoșani, Lazăr şi David Goldhamer. Aceștia au adus și au menținut stațiunea într-o stare de funcționare optimă, până când a izbucnit cel de-al doilea Război Mondial și băile au fost închise pentru o perioadă de 10 ani.

1930-1933: celebrul artist popular Zavaidoc a cântat la restaurantul de lux Cazino din cadrul stațiunii Bălțătești.

George Enescu „trecând prin Bălţăteşti, împreună cu părinţii, la vârsta de 3 ani, a auzit un taraf de lăutari compus din viori, nai şi contrabas. Atât de puternic a fost mişcat de melodiile tarafului, încât, mai târziu, îşi amintea că a doua zi dimineaţa se juca întinzând un fir pe o bucată de lemn şi socotea că este vioară, fluera ca să imite naiul şi cu două beţişoare încerca să redea sunetul ţambalului”.

Al Doilea Război Mondial (1939-1945): în incinta Băilor de la Bălţăteşti a funcționat Spitalul Militar de Campanie nr. 622, care a fost patronat de regina Maria a României.

1948: stațiunea a fost preluată de la proprietarul David Goldhamer și a fost naționalizată.

1953: activitatea la Băile Bălțătești a fost reluată.

1964: s-au făcut foraje pentru obținerea unui debit constant.

1971-1974: a fost refăcută staţiunea.

1993: staţiunea a fost preluată de MApN.

Situația stațiunii este delicată, în sensul că moștenitorii foștilor proprietari al stațiunii au început demersurile legale pentru recuperarea în natură a terenurilor și clădirilor stabilimentului.

2001: Mosbacher Arlette și Blumenfeld Denise (din Franța) au solicitat restituirea proprietății din Bălțătești (constructii și teren).

2003: Sondralee Goldhamer (din SUA), nora lui Lazăr Goldhamer, a revendicat o listă de imobile și un teren de 100 ha sau echivalentul a 5000000 dolari.

2005: Lidor Yaacov (din Israel) a solicitat stațiunea, menționând că „întreaga suprafață de teren și clădirile aferente au fost proprietatea socrului meu, dr. Lazăr Goldhamer, și a fratelui acestuia, David Goldhamer, pe care eu îi moștenesc”.

Danielei Cohen i-au fost restituite în urma unei hotărâri judecătorești (în baza Legii nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989), cinci terenuri libere și două clădiri, însă întreaga stațiune este revendicată în prezent de patru cetățeni din SUA, Israel și Franța (urmașii familiei Goldhamer).

2010: Contractul de administrare de către MApN a obiectivelor de la Bălțătești a fost prelungit până la data de 31.03.2050, în baza HCJ nr. 65/2010.

În urma verificărilor dispuse pentru monitorizarea stadiului lucrărilor de modernizare a stațiunii, o comisie a CJ Neamț a concluzionat că acestea nu au avansat. Reprezentanții unității militare au dat vina pe MApN pentru nealocarea de fonduri.

”Pentru lucrările de investiții în curs de execuție au fost făcute verificări la zona captării surselor de apă minerală, hotelul Bălțătești – inclusiv baza de tratament situată la subsolul acestuia; blocul alimentar; hotelurile Narcisa, Topolița și Ozana, centrala termică, stația hidrofor – rezervorul de apă și stația de pompe; zona fostei gospodării anexe; drumuri și alei interioare. S-a constatat achiziția de mobilier, aparatură și tehnică medicală specializată nouă, nepusă în funcțiune, pentru că se așteaptă terminarea lucrărilor de reparații și modernizare. Cu toate acestea, UM 02275 a întocmit un plan de investiții din venituri proprii. Astfel, în perioada 1 iulie 2010 – 30 iunie 2013, au fost executate lucrări de reparații, modernizări și dotări, inclusiv documentații tehnico-economice aferente, ce totalizează 2.160.000 de lei, față de un total asumat (până la finele lui 2013) de 8.695.000 de lei, ceea ce reprezintă un procent de 24,84%”, se arată în raportul comisiei de verificare.” (Raportul comisiei CJ Neamț)

26 aprilie 2018: vizita președintelui CJ Neamț, dl Ionel Arsene şi a ministrului Apărării, dl Mihai-Viorel Fifor, la Sanatoriul de balneofizioterapie şi recuperare medicală “Dr. Dimitrie Cantemir” din Bălţăteşti, obiectiv de interes național, „cu scopul de a analiza posibilitățile de colaborare pe care le avem la dispoziție pentru a dezvolta stațiunea și a o aduce la un nivel superior de confort.”

15 mai 2023: prin Ordinul Președintelui Agenției Naționale a Resurselor Minerale, Sanatoriul administrat de MApN a obținut Licența nr. 26521/2023 de dare în administrare pentru exploatare, numărul 26.521/2023, pentru dreptul de exploatare a resurselor de apă minerală terapeutică din Bălțătești, pentru o perioadă de cel puțin 20 de ani.

Unele zvonuri indică faptul că stațiunea ar putea devină o bază de refacere pentru trupele NATO.

***În stațiunea Bălțătești există un centru de vacanță pentru copii și tineri (Vestitorii Bucuriei), iar la 5 august 2013 a fost sfințit și un Paraclis al Centrului Bălţăteşti, având două hramuri: „Izvorul Tămăduirii” şi „Sfinţii Doctori Cosma şi Damian”. Acesta este o construcție în stil maramureșean, din lemn de brad și stejar.

***Cazinoul Bălțătești, o clădire în paragină. Locul unde Garabet Ibraileanu a scris romanul “Adela”. Retrocedată cetățenilor israelieni, clădirea a ajuns un depozit de gunoaie.

Cu drag,

Cati Tomulescu

Surse bibliografice:

https://statiuneabaltatesti.mapn.ro

http://presamil.ro/centru-pentru-tratamente-de-recuperare-sanatatii/