COZLA – REZERVAȚIE NATURALĂ PALEONTOLOGICĂ, un monument de natură urbană

„Piatra Neamţ are o strălucire modernă, în armonie cu destinaţia sa de staţie de aer. Văzut noaptea, la lumina globurilor şi arcurilor electrice, oraşul este copleşitor, dar impresia de curăţenie şi civilizaţie se menţine şi ziua“ (Nicolae Iorga, 1903)

“Pornind de la caracteristicile zonei, Munţii Cozla şi Pietricica vor deveni o locație turistică predilectă pentru practicarea turismului și ecoturismului, bazate pe descoperirea individuală a patrimoniului local natural, cultural, spiritual prin promovarea legăturii indisolubile între natura și spiritualitate.” (viziune citată din Anexa planului de management al ariei naturale protejate Loc fosilifer Cozla).

Elementele cheie din această viziune promovată de autoritățile nemțene sunt:

turism și ecoturism pe Cozla și Pietricica;
patrimoniu natural, cultural și spiritual;
natură și spiritualitate.

Orașul Piatra Neamț are un statut de stațiune turistică de interes național, conform Hotărârii nr. 852/2008 pentru aprobarea normelor şi criteriilor de atestare a staţiunilor turistice (Anexa nr. 5).

Un statut care pare să se mențină foarte greu, din păcate. Intenții de evoluție (durabilă) probabil mai există încă, dar începutul întotdeauna este greoi și sacadat.

Cât despre Dealul Cozla – un melanj permanent sau un exemplu practic despre cum să distrugi patrimoniul natural și cultural prin tentative turistice semi-eșuate.

Mai rămâne legătura “indisolubilă” dintre natură și spiritualitate, așa cum este promovată în Planul de management al ariei protejate. Promovată spre distrugere sau pentru întărire?!

Scurt istoric al Rezervației naturale de tip paleontologic – Locul fosilifer Cozla:

1882: descoperirea izvoarelor de ape minerale cloruro-sodice şi sulfuroase analizate de Petru Poni, eficiente în tratarea afecţiunilor digestive şi circulatorii. Astăzi, colmatate. Investiții pentru revalorificarea acestora: ZERO!

1883 → sec. al XX-lea: cercetări paleontologice efectuate de Leon Cosmovici (sec. XIX), Mircea Paucă, Mihai Ciobanu

*** Publicații:

1887: Leon Cosmovici, “Păturele cu pești din Munții Pietricica și Cozla – Districtul Neamț. Orașul Peatra”;

1971: prima legiferare, Decizia nr. 290/1971 a Consiliului Popular Judeţean Neamţ;

1977: Mihai Ciobanu, “Fauna fosilă din oligocenul de la Piatra Neamț”.

1994: reconfirmare prin Hotărârea Consiliului Judeţean Neamţ nr. 15 din 23.12.1994;

2000: zonă naturală protejată de interes național, prin Legea nr. 5/2000 pentru aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional – Secţiunea a III-a- Zone protejate – Anexa nr. 1;

2008: arie naturală protejată categoria IV IUCN, conform OUG nr. 154/2008 pentru modificarea şi completarea OUG nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice.

***Rezervația naturală paleontologică cuprinde trei puncte fosilifere din Oligocen care apartin masivelor Pietricica (530 m altitudine), Cernegura (852 m altitudine) și Cozla. Agârcia – o altă zonă cu depozite fosilifere.

Când și unde?

Oligocen (acum aprox. 60 milioane de ani): fundul Mării Parathetys/Sarmatice. Astăzi, în Municipiul Piatra Neamț, amplasare în terminația sudică a Munților Stânișoarei, cu o altitudine maximă de 670 m în punctul “Trei căldări” sau „Căldările uriașilor” (alte surse menționează o altitudine de 679 m).

Geologie

Cozla face parte din zona marginală a flişului. Aici se întâlnesc şisturi menilitice și disodilice, marne brune și gresii silicoase, gresia de Kliwa. Menilitele, șisturile disodilice și marnele brune bituminoase constituie elementele litologice cele mai caracteristice ale oligocenului.

Stânca monument al naturii (care de fapt este o gresie de Kliwa), cunoscută sub numele de Trei căldări (Căldările Urieşilor), are trei scobituri, cu diametru de aprox. 80-90 cm și adâncime de 60-80 cm, fiecare marmită eoliană, așa cum le indică specialiștii: „Acest fenomen a început cu aproximativ 20.000 de ani în urmă, în prima parte a Cuaternarului (Pleistocen), fiind rezultatul acţiunii distructive a vântului, în condiţiile unui climat de silvotundră, aspru şi rece, covor vegetal redus şi o pătură de zăpadă subţire şi discontinuă. În aceste condiţii a avut loc dezagregarea gresiei“ (Oana Maria Balan, muzeograf).

Fauna fosilă

Pe Cozla au fost descoperite următoarele elemente faunistice fosilizate: 14 familii de Lamelibranhiate reprezentate prin 20 de genuri și 24 de specii, 4 familii de Gasteropode reprezentate de 3 genuri și 4 specii, o familie de Arahnde reprezentată de un gen nou și o specie nouă, 2 familii de Crustacee reprezentate de 2 genuri și 2 specii (o specie fiind nouă), 26 de familii Pisces reprezentate de 44 de genuri (dintre care 2 sunt noi) și 69 de specii (dintre care 29 sunt noi), o familie Reptilia reprezentată de un gen și o specie (nouă). Dintre acestea au fost studiate 102 specii, dintre care 32 sunt specii noi pentru știința zilelelor noastre, iar 53 de specii sunt noi pentru fauna fosilă a României, caracteristic Oligocenului.

Specii caracteristice fostului bazin marin descoperit pe Cozla: clupeide, Cetorhinus și Lepidopus (pelagice), Scopeloides, Polypnus, Argyropelecus, Valenciennellus, Eomyctophum și Vinciguerria (mezopelagice), Serranus, Acanthopleurus, Proantigonia, Praemyripristis și Capros (la adâncimi cuprinse între 50 și 200 m, aproape de fundul marin), Oligobothus și Scophthalmus (pești bentonici), Aeoliscus și Syngnathus (zona apropiată țărmului).

Strict caracteristice oligocenului mijlociu din Europa și Asia: speciile din genul Palaeorhynchus, Aeoliscus heinrichi și Scopeloides glarisianus.

Caracteristice depozitelor rupeliene (din prima perioadă a oligocenului) sunt speciile de Nuculana gracilis asociate cu Nuculana perovalis, Cyrena brongniarti, C. convexa, Gari fischeri şi Pectunculus obovatus, descoperite în disodilele inferioare și marnele brute.

***„Sinteza autorului prezintă sistematica faunei descoperite. Fauna cuprinde lamellibranchiate, gasteropode, arachnidae, crustacee, peşti şi anume 26 de familii cu 44 de genuri şi 69 de specii, din care un număr de 29 holotipuri, adică forme noi pentru ştiinţă. La toate acestea se adaugă reptile“ (prof. univ. dr. Constantin Grasu).

***„Din punct de vedere istoric trebuie să menţionăm că primii peşti fosili oligoceni din România au fost colectaţi în anii 1883, 1884 şi 1885 (…), la Piatra Neamţ. În continuare, pe parcursul a mai bine de 100 de ani, numeroşi cercetători s-au ocupat de colectarea şi studiul peştilor fosili din această“ („Istoricul“ Muzeului de Științe Naturale din Piatra Neamț).

***„Colecţia de peşti fosili oligoceni, reprezentativă pentru muzeul nostru, constituie cea mai importantă şi mai valoroasă colecţie ştiinţifică de acest gen din ţară, alăturându-se colecţiilor similare din muzeele de la Moscova, Wroclaw (Polonia), Viena, Brno (Cehia), Darmstadt (Germania) şi Paris (Franţa)“ (prezentarea instituției Muzeului de Științe Naturale din Piatra Neamț).

***Depozite fosilifere de pești pot fi vizualizate la Muzeul de Științe Naturale din Piatra Neamț.

Fauna și Flora actuală

Vegetația forestieră de pe Muntle Cozla

– Fagus sylvatica (fag)

– Picea abies (molid)

– Acer pseudoplatanus (paltin de munte)

– Robinia pseudoacacia (salcâm)

– Carpinus betulus (carpen)

– Abies alba (brad)

– Fraxinus excelsior (frasin)

– Populus tremula (plop tremurător)

– Acer campestre (jugastru)

– Betula pendula (mesteacăn)

– Salix caprea (salcie căprească)

– Alnus incana (anin alb)

– Prunus avium (cireș pădureț)

– Pinus sylvestris (pin silvestru)

– Rubus hirtus (mur) ș.a

Fauna de pe Muntele Cozla

Mamifere: 26 de specii, dintre care 19 sunt protejate;

Păsări: 55 de specii, dintre care 33 sunt protejate;

Reptile: 6 specii protejate;

Amfibieni: 11 specii protejate;

Nevertebrate: 80 de specii, dintre care 4 sunt protejate.

Specii protejate:

– Ursus arctos (ursul brun)

– Felis silvestris (pisica sălbatică)

– Mustela putorius (dihor)

– Martes martes (jder de copac)

– Lepus europaeus (iepure de câmp)

– Nannospalax leucodon (orbete mic)

– Rana dalmatina (broască roșie de pădure)

– Bombina variegata (izvoraș cu burta galbenă)

– Ichthyosaura alpestris (triton alpin)

– Coronella austriaca (șarpe de alun)

– Rosalia alpina (croitorul fagului) ș.a.

Proiectele de pe Muntele Cozla

În data de 30/31 mai 1897 a avut loc o alunecare de teren de pe Muntele Cozla. Aceasta a condus mai târziu la realizarea Parcului Cozla sub conducerea primarului Nicu Albu (lucrările au început în anul 1901 și inaugurarea parcului a avut loc la 15 august 1904).

2008: inaugurarea telegonolei cu 22 de gondole (8 locuri/cabină); pârtie de ski (1000 m) și telescaun (785 m și 42 de scaune).

În prezent… sau în viitor:

Gerilă, Ochilă, Setilă, Păsări-Lăți-Lungilă – personajele de basm din Harap-Alb

„Şi mergând ei o bucată înainte, Harap-Alb vede altă drăcărie şi mai mare: o namilă de om mânca brazdele de pe urma a 24 de pluguri şi tot atunci striga în gura mare că crapă de foame. Ei, apoi să nu bufneşti de râs?, zise Harap-Alb. Măi, măi, măi! că multe-ţi mai văd ochii! Pesemne c-aista-i Flămânzilă, foametea, sac fără fund sau cine mai ştie ce pricopseală a fi, de nu-l poate sătura nici pământul“. (Ion Creangă)

Teoretic – 4 uriași din lemn, 300 de căsuțe pentru păsări, o roată care generează energie electrică și o poartă de intrare pe tărâmul civilizației Cucuteni;

Practic:

Teoretic – Un loc de joacă pentru copii (inclusiv zonă de învățare – sit fosilifer artificial pentru pseudo-paleontologie); o tiroliană către Pietricica și un muzeu pe Pietricica.

Practic:

Acord de mediu – Lipsă? Punct de Vedere al Agenției Naționale pentru Arii Naturale Protejate (ANANP), Serviciul Teritorial Neamț: ”Cozla a fost declarată inițial drept rezervație paleontologică prin Hotărârea Consiliului Județean Neamț nr. 15/1994 privind zonele naturale, specii de plante și de faună rare protejate în județul Neamț. Conform Anexei nr. 2 la HCJ nr. 15/1994, Regulament de administrare a zonelor naturale protejate din județul Neamț, litera F: în cuprinsul rezervației se stabilesc următoarele restricții – este interzisă executarea de orice fel de săpătură sau executarea de construcții. Ulterior, prin Legea nr. 5/2000, privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului național, locul fosilifer Cozla -2651 a fost declarat rezervație naturală de interes național în suprafață de 10 ha”.

***Schitul Draga (hram Sfânta Treime) – vechea construcție a fost ridicată la 10 mai 1764 de un schimonah de la Mănăstirea Soveja și de sora sa, monahia Varvara, pe moşia boierului Darie Dărmănescu. Schitul a ars, iar pe locul acestuia a fost adusă din cartierul Sărata (Piatra Neamț) o altă veche construcție din lemn de stejar, o biserică monument istoric. Aceasta a fost ridicată de meșteri dobrogeni (plutași pe Bistrița). Schitul are și o construcție mai nouă, din zid.

Adresă: Str. Cetatea Neamţului, cartier Dărmăneşti, dealul Cozla.