FAUNA ȘI FLORA NEAMȚ-ului: #INTRO

„Sus, pe Toaca Ceahlăului, te integrezi peisajului și te armonizezi în toate; îți cântă ființa de puterea acestui pământ și simți că te adaugi neamului tău” (Mihail Sadoveanu)

Locurile copilăriei: #CHEILE BICAZULUI

„Hotarul dintre Moldova şi Transilvania se afla pe „cumpăna apelor”, pe o linie imaginară ce despărţea bazinul hidrografic al Bistriţei de cele ale Mureşului şi Someşului. În judeţul Neamţ, hotarul trecea mai la apus de „cumpăna apelor”. Acest fapt reiese dintr-un pasaj din Letopiseţul Ţării Moldovei în care este redată fuga lui Petru Rareş spre cetatea Ciceului.”

Personalități ale NEAMȚULUI

“Nu ştiu alţii cum sunt, dar eu, când mă gândesc la locul naşterii mele, la casa părintească din Humuleşti, la stâlpul hornului unde lega mama o şfară cu motocei la capăt, de crăpau mâţele jucându-se cu ei, la prichiciul vetrei cel humuit, de care mă ţineam când începusem a merge copăcel, la cuptorul pe care mă ascundeam, când ne jucam noi, băieţii, de-a mijoarca, şi la alte jocuri şi jucării pline de hazul şi farmecul copilăresc, parcă-mi saltă şi acum inima de bucurie!”. (Ion Creangă – Amintiri din copilărie)

Monahismul ortodox: părinții duhovnici ai Neamțului #1

“pesemne că religia creștinească a fost adusă pe față în Dacia abia în vremea domniei lui Constantin cel Mare, fiindcă sub Constanțiu, fiul lui Constantin cel Mare, amândouă Daciile își aveau arhiereii lor, după cum arată tipicul Soborului ținut la Sardes. Și se poate că mulți daci să se fi plecat cu multă vreme înainte asupra învățăturii sângerate a mucenicilor, ca să urmeze steagul lui Hristos. În zilele noastre tot norodul ține de biserica creștinească a Răsăritului. Nu se îndoiește nimeni de slova credinței, nimeni nu se arată fără luare-aminte față de vreuna din porunci și nu face nimic din cele oprite de biserică. […] Osebit, toți călugării sunt așa de ascultători canoanelor sfântului Vasile cel Mare, că mai degrabă ar muri de o sută de ori, decât să mănânce o îmbucătură de carne, chiar dacă le-ar porunci un doftor. Nu ies niciodată din mănăstirea lor, dacă nu-i mână egumenii sau dacă nu dobândesc învoire pentru câteva ceasuri sau câteva zile.“ (Dimitrie Cantemir – Descrierea Moldovei)

Turismul etnografic: obiectiv #RebrandingNeamț

”În vremea verii, când semănăturile sunt primejduite de secetă, oamenii de la ţară îmbracă o copilă mai mică de 10 ani cu o cămaşă făcută din frunze de copaci şi buruieni. Toate celelalte copile şi copiii de aceeaşi vârstă o urmează şi se duc, jucând şi cântând prin împrejurimi; iar oriunde sosesc, babele au obicei de le toarnă apă rece în cap. Cântecul pe care-l cântă este alcătuit cam aşa: Papalugo, suie-te la cer, deschide-i porţile, trimite de acolo ploaia aici, ca să crească bine secara, grâul, meiul şi altele!” Dimitrie Cantemir, Descrierea Moldovei

Reconcilierea dezvoltării economice cu natura – Neamțul are curaj să se implice? Transferuri fiscale ecologice și eco-scheme

“Pierdut câteodată în larga și neprihănita singurătate a naturii, cine n-a ascultat graiul duios si mistic, în care adierile călătoare ale dimineții își destăinuiesc frunzelor adormite ale codrului eterna lor dragoste? Al cui suflet n-a întinerit în fața unei picături de rouă, ce îndoaie, sub greutatea răcoroasă și scânteietoare, fruntea încărcată parcă de gânduri a unei flori?” Calistrat Hogaș, Pe drumuri de munte…

Un nume uitat: Stațiunea Negulești. „Green Wellness” în Neamț. #RebrandingNeamț #rebrandingtourism

“Gândirea științifică nu lucrează pe cont propriu, ci activează într-un sistem întreg de referințe mai vizibile și mai puțin vizibile, în care este angajat spiritul creator de cultură în tot ansamblul său.”

Lucian Blaga, Trilogia valorilor

Arii naturale protejate și monumente ale naturii în #NEAMȚ #INTRO

“Legile, oricare ar fi ele, nu-şi au explicarea decât în lipsurile educaţiei omeneşti. Insistând în toate chipurile în educaţia copiilor ca să înţeleagă natura şi să o iubească, contribuim la modelarea sufletului omenesc.” (Ion Simionescu – Din ale naturii)