NEAMȚUL nostalgic #2

Continui să citesc referiri la descoperirile arheologice din județul Neamț.

Documentele istorice și descoperirile arheologice relevă o istorie îndelungată a civilizației din regiunea orașului Piatra Neamț…adică vreo 12000 ani î.Hr. scriu sursele.

Citesc un articol din celebrul The New York Times, intitulat „A Lost European Culture, Pulled From Obscurity”, publicat fiind în data de 30 noiembrie 2009 * și care trimite la următoarele idei:

Istoricii și arheologii decid să acorde o atenție deosebită unei culturi trecute cu vederea, cu origini în așa-numita Europă veche, scoasă din obscuritate prin expoziția „Lumea pierdută a vechii Europe: Valea Dunării, 5000-3500 î.Hr.”, găzduită de Institutul pentru Studiul Lumii Antice, din New York, unde  au fost expuse peste 250 de artefacte din muzee din Bulgaria, Moldova și România. 

David W. Anthony, curatorul invitat al expoziției, declara următoarele: în jurul anului 4500 î.Hr., „Europa veche a fost printre cele mai sofisticate și avansate tehnologic locuri din lume” și a dezvoltat „multe dintre semnele politice, tehnologice și ideologice ale civilizației.“  

O altă impresie despre ceramica expusă a fost exprimată de un dr. specializat  în ceramica egipteană: la vremea respectivă,  „egiptenii nu făceau ceramică ca asta”.  

Se discuta despre poporul Cucuteni, o cultură robustă în nordul Europei Vechi și despre una dintre cele mai cunoscute figurine descoperite – figura de lut a unui bărbat care stă așezat, cu umerii aplecați și mâinile pe față, într-o contemplare aparentă, numită „Gânditorul” (găsită într-un cimitir al culturii Hamangia din România)…dar acesta va fi unul dintre subiectele următoare pe #RebrandingNeamț.

Deci, mezolitic, eneolitic, Cucuteni, geto-daci, cele mai vechi civilizații și comori neprețuite…

…în România și…în Neamț!

Ceramică a civilizației Cucuteni a fost descoperită pe Cozla, la Bâtca Doamnei, în Ciritei și Dărmănești, printre altele…

Istoria orașului Piatra Neamț furnizează date despre vechi așezări fortificate ale geto-dacilor (descoperite la Bâtca Doamnei, Cozla, Calu), care datează din sec. I î.Hr.  

Date dintr-un raport menționează că, la poalele Ceahlăului s-au descoperit „96 de aşezări cu urme de viaţă străveche”.

Petrodava, mânăstirea Bistrița (menționată în 1431, în vremea domnului Moldovei, Alexandru cel Bun) sau numele “Kamena” (care înseamnă Piatra, fiind prima menționare a orașului Piatra Neamț, în 1387, într-o listă rusească a orașelor) sunt doar câteva dintre trimiterile la zona Neamțului.

Cine a fost Constantin Matasă?…  

Arheolog și preot, născut în 1878, în comuna Hangu, județul Neamț, una dintre personalitățile românești de seamă, Constantin Matasă a fost fascinat de cultura nemțeană.

• fondator al filialei locale Casa Națională Regina Maria („instituţie de cultură şi educaţie românească”), împreună cu generalul Gh. Dragu (1929), unde, mai târziu, în anul 1934 deschide Muzeul Arheologic Regional Piatra-Neamţ (care, în anul 1990 este transformat în Muzeul Județean de Istorie),
• descoperitor al unor situri arheologice importante (Bodeşti-Frumuşica, Traian – Dealul Fântânilor, Văleni – Piatra-Neamț, Calu, Izvoare) și restaurator al patrimoniului arheologic,
• iubitor al turismului și secretar al Oficiului de turism din judeţul Neamţ, cel care a propus construirea cabanei Izvorul Muntelui și președinte al „Asociației pentru ridicarea culturală și economică a țărănimii de pe Valea Bistriței”,  
• ctitor al bisericii Precista din Piatra Neamț,
• autor al cărții “Călăuza judeţului Neamţ”, prefațată de Simion Mehedinți și despre care prof. I. D. Ştefănescu scria: “E nevoie şi de o călăuză, care să arate călătorului toate frumuseţile care se ascund între Carpaţii răsăriteni. De aceea, e o fericire că un cărturar născut în valea Bistriţei şi-a luat sarcina să ne călăuzească. Începând cu pământul şi sfârşind cu omul, părintele Matasă ne arată din toate ceea ce i s-a părut mai vrednic de luare aminte… În felul ei, cartea aceasta e unică. Nu cunoaştem alte judeţe care să aibă o monografie, în care interesul practic al călătoriei să fie îmbinat cu interesul pentru natură şi istorie. E un real progres să vedem că s-a ivit şi la noi genul acesta de lucrări. Snobii care de-abia aşteaptă lunile de vară, să poată spune că pleacă în străinătate, nici nu bănuiesc ce comori ascunde propriul nostru pământ”.

Notă:

*30 noiembrie, o dată importantă pentru creștinii ortodocși, pentru care îmi permit să introduc și o informație menită să evidențieze legătura: despre Sf. Apostol Andrei se spune că este ocrotitorul românilor; acesta a început să predice în Asia Mică, ajungând până în zona dintre Dunăre și Marea Neagră, fiind numit propovăduitorul credinței la geto-daci.

Surse:

https://www.primariapn.ro/orasul-nostru

Sfantul Apostol Andrei

http://www.muzeu-neamt.ro/ http://www.muzeu-neamt.ro/

http://www.neamt.ro/cmj/matasa/index.html

DIN ACTIVITATEA CASEI NAŢIONALE REGINA MARIA

CĂLĂUZA JUDEŢULUI NEAMŢ