Civilizația și cultura #Cucuteni …în #Neamț: INTRO


„Pot mărturisi fără exagerare că muzeul creat de Părintele Matasă este muzeul de preistorie cel mai interesant din România […] Nicăieri, în nici un alt muzeu, aceste civilizații înrudite ori succesive, nu sunt atât de variat și de complex reprezentate, fiindcă rare sunt regiunile în care așezările neolitice cucuteniene să fie atât de dese ca în Neamțu“ – Prof. Univ. Dr. Radu Vulpe, 1948

“[…]ne gândim în primul rând la Muzeul de Istorie Piatra-Neamț, despre care se poate spune că a fost primul muzeu care și-a consacrat activitatea cercetării culturii Cucuteni și adăpostește la ora actuală una dintre cele mai valoroase și mai variate colecții cucuteniene din toată țara”. Prof. Vladimir Dumitrescu (fost director al Muzeului Naţional de Antichităţi din Bucureşti)

Aleatoriu, decid să parcurg câteva informații disponibile online; mă opresc la o știre care semnala o descoperire recentă și care părea destul de importantă, aceasta făcând referire la săpăturile arheologice de la Topolița (jud. Neamț), unde au fost scoase la lumină rămășițe ale unei așezări preistorice (de acum aproximativ 7000 de ani) – sub forma unei aglomerări de 23 de locuințe, atribuite culturii Precucuteni, dar și numeroase obiecte din ceramică (în special statuete) și unelte din piatră. În alte articole găsesc date despre situri arheologice din Neamț, precum cel de pe dealul Munteni (lângă satul Răucești), unde se află urmele unei așezări eneolitice aparținând culturii Cucuteni, faza B; ori despre așezări neolitice descoperite în zona Văleni, care au scos la iveală vase întregi de ceramică, topoare și idoli antropomorfi (aparţinînd culturii Cucuteni A, Cucuteni A-B și Cucuteni B) ori alte săpături arheologice (1955-1956) care au evidențiat resturi de locuire neolitică în zone de pe Valea Bistriței (15 complexe de locuire, două cuptoare prăbușite de ars oale, numeroase fragmente ceramice, unelte de silex din rocă locală și lut, arme de silex, figurine feminine din lut ars caracteristice fazei Cucuteni A) care se întindeau pe o suprafață de 2000 mp, în Chirițeni, Hangu și Piciorul Bocăncenilor (terasa vecină cu cea de la Chirițeni), ceea ce indică faptul că civilizația cucutenienilor s-a extins și în regiunea de munte, ocupând chiar și zona Ceahlăului.

După această scurtă lectură, ale cărei idei le-am expus mai sus, am considerat că subiectele care fac referire la cultura Cucuteni, indirect se referă și la istoria noastră, a nemțenilor. Fiecare dintre noi suntem cel puțin datori să cunoaștem, să redescoperim ori să promovăm astfel de informații.

O scurtă introducere despre cucutenieni…

În a doua jumatate a mileniului VII î.Hr., în regiunile Olteniei, Banatului și Transilvaniei, a pătruns o populație (neolitică) care practica îndeosebi agricultura. În mileniul V î.Hr. au pătruns triburi ale “culturii ceramicii liniare” și, de asemenea era exercitată o influență a culturii Boian-Giulești, despre care se afirmă că au stat la baza fenomenului apariției civilizației Precucuteni-Tripolie. Apogeul acestui complex cultural este atins între mileniile V-IV î.Hr. 

Triburile din Precucuteni locuiau în sate, prevăzute cu sisteme de apărare și în care se regăseau locuințe construite pe structuri de lemn și lut; în interior aveau diverse amenajări pentru sporirea confortului (vetre, cuptoare, lavițe). Obiecte care s-au descoperit în astfel de locuințe sunt: topoare, mărgele, pandative, cochilii de scoici, canini de cerbi (trofee de vânătoare) etc. Pe lângă faptul că practicau agricultura (cultivarea cerealelor și legumelor, dar și a coriandrului – folosit ca plantă aromatică), creșterea animalelor (bovine, ovine, suine) și cultivau pomi fructiferi (cais, cireș, perj) ori viță-de-vie, sau preparau băuturi fermentate (vin, bere), precucutenienii se ocupau și cu confecționarea ceramicii (în special de culoare gri-cenușiu, dar cu efecte decorative). Tehnica picturii tricrome (cu motive în alb, roșu și negru) a fost preluată de la triburile din sud-estul Transilvaniei, iar aceasta este legată de continuitatea civilizației Precucuteni-Cucuteni.

Despre cultura Cucuteni se spune că a fost “ultima mare civilizație calcoliticã a Europei de sud-est”, cu o populație care a lăsat în urma sa peste 3 000 de așezări cucuteniene (dintre care, și pe cea de la Trușești-Botoșani care cuprindea 95 de locuințe, cu un număr de locuitori estimat la 930).

Arta olăritului era practicată de cucutenieni prin tehnici de ardere a ceramicii la temperaturi de peste 800⁰C și prin realizarea unor decorațiuni și picturi armonioase. Precucutenienii au fost relativ mai modești decât cucutenienii (după arderea vaselor aplicau pictură crudă).
Statuetele precucuteniene aveau dimensiuni de 7-8 cm, rar peste 15 cm, iar figurile masculine erau reprezentate foarte rar. Figurinele zoomorfe reprezentau tauri, porci, câini.

În etapa Cucuteni A („barocul cucutenian”) a apărut evidențiată pictura cu alb și pictura tricromă, iar motivele se limitau la spirale (uneori descompuse în motive secundare – ove, triunghiuri, cercuri, romburi, pătrate) și câteva figuri geometrice.

Statuetele antropomorfe și zoomorfe din perioada Cucuteni erau de dimensiuni mici (rar depășeau 10-15 cm), iar statuetele feminine aveau un decor care a fost legat de practica tatuajului la femeile cucuteniene și, în plus aveau șolduri și coapse pline, ca ideal de feminitate (simboluri ale fertilității și fecundității). De asemenea, despre culoarea roșie se presupune că avea o semnificație religioasă, fiind simbol al vieții și fertilității.

Cucuteni A-B este considerată o fază de tranziție, în care se remarcă statuete feminine diferite față de precedentele (având șolduri mai proeminente, picioare alungite), dar marcate și de un context mai religios.

Faza Cucuteni A-B se remarcă prin statuete feminine, cu corp alungit, zvelt, sâni mici și proporții armonioase, apariția unor detalii realiste, trăsături ale chipului sau piese de vestimentație, trăsături care sunt accentuate în faza B, unde apar statuete mai masive. Tot în această perioadă apar și statuete reprezentând personaje androgine (atât cu sex feminin, cât și masculin), iar motivul șarpelui este des întâlnit, precum și figurinele care reprezentau bovine. De asemenea, au fost identificate și figurine/picturi reprezentând urși, cerbi, mistreți, bursuci, broscuțe sau păsări (în special, păsări de apă).

Cucuteni B, ca fază finală este caracterizată de rafinament, prin care s-a evidențiat pictura cu negru a vaselor, pe un fond roșu sau alb-gălbui. În același timp, simetria a reprezentat principiul artei cucuteniene. Argila a constituit baza reprezentărilor antropomorfe și zoomorfe, iar în zonele de contact cu alte culturi au mai fost utilizate și materiale precum piatra, osul și metalul.

De reținut…

Etapele evoluției culturii și civilizației Precucuteni-Cucuteni: Precucuteni I, II și III; Cucuteni A, A-B și B (Cucuteni A1-A4, Cucuteni A-B1, Cucuteni B1-B2).

Arta cucuteniană se remarcă prin frumusețea deosebită a ceramicii, care era prelucrată și pictată într-un mod ce tindea către perfecțiune, o artă decorativă a simetriei, cu motive geometrice, spirale, simboluri (apa, șarpele, infinitul, pasărea, dansul ritualic, câinele lup, rombul, punctele) și figuri feminine (cu sexualitate explicită, simboluri ale fertilității și fecundității), realizate în nuanțe predominante de roșu, alb și negru. 

Cucutenienii au realizat obiecte care au rezistat milenii. Poate ar trebui să învățăm mai multe despre durabilitate, chiar din istoria noastră?

Muzeul de Artă Eneolitică Cucuteni

Dr. Constantin Preoteasa, cercetător științific și custode al Muzeului de Artă Eneolitică Cucuteni afirma că la Piatra Neamț s-ar regăsi aproximativ 70% din patrimoniul cultural cucutenian descoperit în România, dar și o mare parte din întregul patrimoniu al acestei civilizații. 

În Muzeul de Artă Eneolitică Cucuteni din Piatra Neamț se găsesc expuse dovezi ale unei vechi civilizații europene (preistorice) despre care se presupune că a fost extinsă pe un teritoriu de peste 150000 km2 și cuprindea sud-estul Transilvaniei, nord-estul Munteniei, Moldova, Republica Moldova și Ucraina. O civilizație de 1500 de ani (5000-3500 î.Hr.), dovadă a primei civilizaţii a Europei (regiunea Europa Veche), după cum susțin unii oameni de știință. 

Primele vestigii ale acestei culturi unice, denumită și Cucuteni-Tripolia, au fost descoperite în apropierea Iașului (în 1884), mulțumită cercetătorilor Teodor Burada şi Grigore Butureanu (unele surse fac referire la descoperiri ce au avut loc în perioada 1885-1910, urmând ca până în perioada interbelică să fie descoperite 44 locuințe datând din anii 4000-3000 î.Hr.). Numele Tripolia se datorează faptului că la 10 ani distanță de la aceste descoperiri, în apropiere de Kiev, în localitatea Tripolie, au fost descoperite și alte vestigii asemănătoare celor din România. Granița dintre Cucuteni și Tripolia a fost marcată de cursul râului Nistru.

Despre locuințele cucutenienilor (care se ocupau preponderent cu vânătoarea, agricultura și meșteșugăritul, chiar și pescuitul), arheologul Laurențiu Grigoraș, fost director al Muzeului județean din Buzău afirma că, acestea erau foarte bine realizate, prin tehnici ce vizau construcția unor “platforme din trunchiuri de copaci, podele lutuite, pereţi lutuiţi şi apoi decoraţi cu diverse motive, florale, geometrice, cu instalaţii de încălzit, mă refer la vetre şi de pregătit hrana de asemenea decorate, cu spaţii înconjurătoare destinate unor activităţi care se realizau în comun”. Un alt aspect de menționat ar fi existența unor ritualuri de îngropare a morților cucutenieni, dat fiind faptul că lipseau necropolele și au fost descoperite oseminte în temelia caselor.

Vizitatorii Muzeului din Piatra Neamț pot admira o parte din arta și istoria acestei civilizații (Precucuteni-Cucuteni), cu rădăcini evidente în zona subcarpatică a Moldovei, care au fost demonstrate prin mai multe descoperiri, în urma unor săpături arheologice, precum cele de la Izvoare, Târpeşti, Traian, Poduri, Bodeşti-Frumuşica etc.. Printre exponatele muzeului, confecționate din lut ars, se enumeră cele de tip: vas “coroană” (Precucuteni III; cca. 4750-4600 î.Hr.), cupă cu picior, fructieră (Cucuteni A2; cca. 4500-4350 î.Hr.), vas-suport (Cucuteni A2; cca. 4500-4350 î.Hr.), vas bitronconic, vas-binoclu (Cucuteni A3; cca. 4350-4200 î.Hr.), amfore, cratere (Cucuteni B1; cca. 3800-3600 î.Hr.), vas-suport – Hora de la Frumușica (Cucuteni A2; cca. 4500-4350 î.Hr.), vase ornitomorfizate (Precucuteni III; cca. 4750-4600 î.Hr.), vase zoomorfe (Cucuteni A2; cca. 4500-4350 î.Hr.), complex de cult – Sfânta Familie; Soborul Zeițelor (Precucuteni II; cca. 4900-4750 î.Hr.), statuete antropomorfe feminine (Precucuteni I; cca. 5000-4900 î.Hr.), statuetă antropomorfă masculină – Gânditorul de la Târpești (Precucuteni II; cca. 4900-4750 î.Hr.), statuete antropomorfe masculine (Cucuteni B1; cca. 3800-3600 î.Hr.), figurine zoomorfe (Precucuteni III; cca. 4750-4600 î.Hr.), figurine ornitomorfe (Cucuteni A2; cca. 4500-4350 î.Hr.), lingură ornitomorfizată (Precucuteni III; cca. 4750-4600 î.Hr.), polonic antropomorfizat (din os, Cucuteni A2; cca. 4500-4350 î.Hr.), discuri ornamentale (Cucuteni A2; cca. 4500-4350 î.Hr.), pintaderă (Cucuteni A2; cca. 4500-4350 î.Hr.) etc. O parte dintre acestea au fost descoperite în situri arheologice din județele: Neamț – zone Bodeşti-Frumuşica, Izvoare, Piatra Şoimului-Horodiştea, Ghelăieşti-Nedeia, Traian-Dealul Fântânilor, Traian-Dealul Viei, Târpeşti-Râpa lui Bodai, Costişa-Dealul Bisericii, Răuceşti-Dealul Munteni; Bacău – zone Poduri-Dealul Ghindaru, Targu Ocna-Podei; sau Botoșani – Truşeşti-Ţuguieta.

Galerie foto: http://maecpn.muzeu-neamt.ro/galerie-foto.html

***

În încheiere, chiar dacă articolul este despre cultura CUCUTENI, mi-a atras atenția și un alt subiect, care ar merita o atenție sporită: statueta “VENUS” GRAVETIANA, o descoperire arheologică (un artefact recuperat în 2015) într-un sit paleolitic din Poiana Cireșului – Piatra Neamț (același loc unde s-a descoperit și un colier confecționat din 12 melci perforați, specific nivelului Gravetian III), care propulsează numele orașului nostru în lumina cercetătorilor și istoricilor din întreaga lume, datorită vechimii sale, încadrată între 20.000 și 30.000 de ani. Ca o mențiune, peste 70% din podoabele mai vechi de 10000 de ani, de pe teritoriul țării noastre, s-au descoperit la Poiana Cireșului.

Într-adevăr…multe și spectaculoase bogății ale Neamțului!

Cu drag,
Cati

P. S. Cu mulțumiri părinților mei, care au fost niște adevărați asistenți fotografi trimiși la munca pe teren!

***
Surse:

https://www.crestinortodox.ro/dictionarul-teologilor-romani/constantin-matasa-87388.html
http://orientromanesc.ro/2018/05/16/civilizatia-cucuteni/
https://adevarul.ro/locale/buzau/secretele-uimitoare-culturii-cucuteni-expert-reprezinta-cea-mai-inalta-forma-creativitate-umana-1_565efcae7d919ed50ed2bf2e/index.html
http://romaniaistorica.ro/2012/02/07/cultura-cucuteni-aprox-5500-2750-i-hr/
5.http://www.ltdc.ro/wordpress/wp-content/uploads/file/Proiectul%20Euroscola/CUCUTENI%20%E2%80%93%20REPERE%20ISTORICO-GEOGRAFICE.pdf
https://www.rri.ro/ro_ro/pacea_si_civilizatia_acum_5_mii_de_ani-2583516
7. Gheorghe Dumitroaia, Constantin Preoteasa, Roxana Munteanu, Dorin Nicola, 2011. Primul Muzeu Cucuteni din România, ISBN: 978-973-7641-78-6
http://maecpn.muzeu-neamt.ro/galerie-foto.html
http://www.cunoastelumea.ro/noi-decopriri-podoabele-omului-gravetian-de-acum-30-000-de-ani-ies-pe-banda-rulanta-din-santierul-arheologic-de-la-poiana-ciresului/
https://identitatea.ro/santierul-arheologic-de-la-topolita/
https://ziarulnatiunea.ro/2019/02/12/asezarea-culturii-cucuteni-de-la-raucesti-jud-neamt-noi-cercetari-arheologice/

Nicolăescu-Plopşor Constantin S., Petrescu-Dâmboviţa Mircea. 1959. Principalele rezultate ale cercetărilor arheologice de la Bicaz (r. Piatra-Neamţ, reg. Bacău), https://doi.org/10.3406/mcarh.1959.1130

Ursachi Vasile. 1970. Săpăturile arheologice de la Văleni (jud. Neamţ), Materiale şi cercetări arheologice, https://doi.org/10.3406/mcarh.1970.1362

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s