FAUNA ȘI FLORA NEAMȚ-ului: #INTRO

„Sus, pe Toaca Ceahlăului, te integrezi peisajului și te armonizezi în toate; îți cântă ființa de puterea acestui pământ și simți că te adaugi neamului tău” (Mihail Sadoveanu)

În Parcul Natural VÂNĂTORI-NEAMȚ (30818 ha) au fost identificate peste 2400 de specii de plante, dintre care cormofitele numără peste 1047 specii (acestea reprezintă 53% din flora județului Neamț și 25% din flora României).

Printre speciile amenințate sau vulnerabile se enumeră următoarele: Adenophora liliifolia, Angelica archangelica (angelica), Crepris mollis, Crocis reticulatus, Cypripedium calceolus (papucul-doamnei), Legousia speculum-veneris, Liparis loeselli (moșișoare), Pedicularis sceptrum-carolinum (daria), Pedicularis obtusifolius, Potentilla thyrsiflora, Phyteuma wagneri (cărbuni), Taxus baccata (tisa).

Cypripedium calceolus (sursă: MAPAM, 2003)

Specie endemită: Genista tinctoria ssp.oligosperma.

Pădurea din zonă este în general de brad, fag (în bazinul Nemțișorului se află arborete pur de fag) și molid, pădure în amestec, arborete de brad și bradeto-făgete, iar în zona de deal este prezentă pădurea de gorun și în zona depresionară, pădurea de stejar.

Se identifică numeroase specii de vertebrate și nevertebrate, dintre care:

– 35 de specii de mamifere: Bison bonasus (zimbru), Ursus arctos (urs brun), Canis lupus (lup), Lynx lynx (râs), Felis silvestris (pisică sălbatică), Cervus elaphus (cerb carpatin), Capreolus capreolus (căprior), Sus scorfa (mistreț), Lepus europeus (iepure) ș.a.;

Bison bonasus (sursă: MAPAM, 2003)

– aprox. 100 specii de păsări, dintre care 97 de specii aparțin clasei Aves, multe dintre acestea fiind protejate pe plan național și internațional), precum: Crex crex (cristelul de câmp), Aquila pomarina (acvila țipătoare mică), Pernis apivorus (viesparul), Strix uralensis (huhurezul mare), Athene noctua (cucuveaua);

– amfibieni (15 specii, printre care și tritonul carpatic, Triturus montandoni și broasca râioasă verde, Bufalo viridis), reptile (câteva specii, dintre care și Vipera berus – vipera comună și Anguis fragilis – năpârca) și pești (7 specii, dintre care reprezentativ este păstrăvul – Salmo trutta fario).

Anguis fragilis (sursă: MAPAM, 2003)

Vipera berus (sursă: MAPAM, 2003)

Bufo viridis (sursă: MAPAM, 2003)

În Parcul Natural Vânători-Neamț se întâlnesc și următoarele arii protejate: Rezervația de zimbri Neamț (11500 hectare), Rezervația “Codrii de Aramă” (10.2 ha), Rezervația “Pădurea de Argint” (2.6 ha), Rezervația de “Stejari Dumbrava” (56.6 ha).

Harta Parcului Natural Vânători-Neamț (sursă: MAPAM, 2003)

Parcul Național CEAHLĂU (8396 ha) include ariile protejate Rezervația „Polița cu crini” (370 ha), Cascada Dururitoarea (1 ha) și o zonă de cercetare științifică (5830 ha) între Complexul Lespezi, Piciorul Șchiop (la vest de Cabana Dochia) și Scaunele Zeilor (Ocolașu Mare, la sud).

Harta Parcului Național Ceahlău (sursă: MAPAM, 2003)

Aici întâlnim o floră deosebită, dispusă etajat, cu:

– plante inferioare: 141 specii de licheni (îndeosebi licheni saxicoli), 194 de specii de mușchi, incluzând și 2 specii endemice pentru masivul Ceahlău;

– plante superioare (peste 1100 specii, dintre care 62 taxoni sunt endemite ale Carpaților); printre endemite și subendemite se numără Ranunculus carpaticus, Hepatica transsilvanica (crucea-voinicului), Campanula carpatica (cădelnița), Pedicularis baumgartenii, Hieracium pojoritense, Primula elatior ssp. leucophyla (ciuboțica-cucului), Centaurea pinnatifida. Dintre speciile protejate se enumeră: Leontopodium alpinum (floarea de colț), Nigritella rubra, Nigritella nigra (sângele-voinicului), Cypripedium calceolus (papucul-doamnei), Taxus baccate (tisa), Larixdecidua ssp. carpatica (laricele). Endemitele specifice doar masivului Ceahlău sunt: Hieracium caesium, Heracium erythrocarpum, Hieracium pietroszense. Pe stâncile de conglomerate sunt: Saxifraga paniculata și Sesleria coerulans. În zonele mlăștinoase întâlnim și Lycopodium inundatum.

Hepatica transsilvanica (sursă: MAPAM, 2003)

Lanx decidua ssp. carpatica (sursă: MAPAM, 2003)

Saxifraga paniculata (sursă: MAPAM, 2003)

– vegetație de stâncărie este variată și e reprezentată de zadă (larice) – Larix decidua ssp. carpatica. Aici întâlnim una dintre cele mai impresionante populații naturale de zadă cu dimensiuni de până la 33 m și diametre de până la 90 cm. Rezervația „Polița cu crini” (denumirea locală pentru zadă) a fost declarată în 1955.

Fauna masivului Ceahlău cuprinde:

– nevertebrate terestre: insecte, dintre care 72 de specii sunt plecoptere identificate (inclusiv Arcinopterix comparata, o fosilă vie), 5 sunt noi pentru știință și 36 specii de himenoptere calcidoide, dintre care 2 sunt noi pentru știință. Ceahlăul este considerat un centru genetic important pentru Europa.

– vertebrate: peste 90 de specii de păsări (multe sunt specii tipic montane, dintre care și Tetrao urogallus – cocoșul de munte), o specie introdusă – Rupicapra rupicapra (capra neagră), apoi cele obișnuite zonei Cervus elaphus (cerb carpatin), Lynx lynx (răs), Canis lupus (lup), Ursus arctos (urs brun), Martes martes (jder de copac), Triturus montandoni (triton carpatic), care este un endemit al Carpaților Orientali.

Triturus montandoni (sursă: MAPAM, 2003)

Lynx lynx (sursă: MAPAM, 2003)

Tetrao urogallus (sursă: MAPAM, 2003)

Cervus elaphus (sursă: MAPAM, 2003)

Parcul Național CHEILE BICAZULUI-HĂȘMAȘ (6575 ha) include următoarele arii protejate: Cheile Bicazului (jud. Neamț, 11600 ha), Cheile Șugăului (90 ha), Avenul Licaș (5 ha), Cheile Bicazului și Lacul Roșu (jud. Harghita, 2128 ha), masivul Hășmașul Mare-Piatra Singuratică și Hășmașul Negru (800 ha).

Harta Parcului Național Cheile-Bicazului-Hășmaș (sursă: MAPAM, 2003)

Aici întâlnim păduri precum făgete pure, făgete amestecate cu brad și molid, molidișuri pure; cetină de negi (Juniperus sabina), pinete de Pinus sylvestris, asociații ierboase specifice stâncăriilor calcaroase (Sileno zawadzkii-Caricetum rupestris) și grohotișurilor, dar și peste 1050 de specii de plante superioare, dintre care multe sunt endemite (specific acestei zone este endemitul Astragalus pseudopurpureus), iar alte specii sunt endemice României (Dianthus spiculifolis, Astragalus roemeri, Centaurea carpatica ssp. carpatica, Primula elatior ssp. leucophylla (ciuboțica-cucului), Androsace villosa ssp. arachnoidea, Hepatica transsilvanica (crucea-voinicului), Hesperis matronalis ssp. maniliformis, Hieracium pojoritense (vulturica), Eritrichium nanum ssp. jankae, Scabiosa lucida ssp. barbata, Onobrychis montana ssp. transsilvanica, Helictotrichon decorum, Festuca gautieri ssp. lutea). Unele specii au fost identificate ca fiind rare: Juniperus sabina (cetina de negi), Ajuga pyramidalis, Silene zawadzkii, Waldsteinia geoides, Daphne cneorum (tămâiță), iar altele au fost declarate monumente ale naturii, acestea având o importanță științifică deosebită – Cypripedium calceolus (papucul-doamnei), Leontopodium alpinum (floarea de colți), Nigritella rubra (sângele-voinicului), Taxus baccata (tisa).

Fauna parcului este formată din specii diverse, unele considerate relicte glaciare – Lacerta vivipara (șopârla de munte), Vipera berus (vipera comună), Microtus nivalis ulpius (șoarecele de zăpadă), altele ca rezistenți glaciari – Triturus alpestris (tritonul de munte), Triturus montandoni (triton carpatic), Anguis fragilis (năpârcă), Natrix natrix (șarpe de casă), Coronella austriaca (șarpe de alun), endemite nevertebrate – Lithobius valachius, Leuctra carpathica, Nemoura carpathica, Mastus transsylvanicus, Carabus carpathicus, specii rare, precum lepidopterele Parnassius apollo, Polygonia alba, Argynis pandora, Diblastomorpha bicornis, Protonemura lateralis și o pasăre – Trichodroma muraria (fluturaș de stâncă). Ca specii acvatice întâlnim Salmo trutta fario (păstrăv), Leuscius cephalus (clean), Gobio gobio obtusirostris (porcușorul), Barbus meridionalis petenyi (moioaga), Cottus poecilopus, Triturus cristatus (triton cu creastă), Bombina variegata (buhai de baltă cu burtă galbenă), Rana ridibunda (broasca mare de lac), Salmo trutta lacustris (păstrăv de lac), Rutilus rutilus carpahorossicus (babușca), Bufo bufo (broasca râioasă), Rana temporaria (broasca roșie de munte). În plus față de cele enumerate, se mai întâlnesc ca făcând parte din fauna alpină și a pădurilor de munte – Lacerta muralis (șopârla de ziduri), Picoides tridactylus (ciocănitoarea de munte), Emberiza cia (presura de munte), Corvux corax (corbu), Tetrao urogalus (cocoșul de munte), Strix uralensis (huhurezul mare), Aquila chrysaetos (acvila de munte), Dendrocopos major (ciocănitoarea pestriță mare), Cervus elaphus (cerbul carpatin), Ursus arctos (ursul brun), Lynx lynx (râsul), Canis lupus (lupul), Martes martes (jderul de copac), Martes foina (jderul de piatră).