„Satul românesc nu poate exista în afara istoriei…. este o ființă vie care trăiește prin oameni” (Acad. Ioan Simion).
Imagini surprinse la Mănăstirea Putna, jud. Suceava
Constantin Mănescu (preot paroh, Urșani-Horezu II, județul Vâlcea), în articolul său intitulat Satul Românesc, vatră a plămădirii, păstrării și promovării valorilor existențiale românești (publicat în anul 2019) susține că satele sunt păstrătoarele tradițiilor neamului, fiind locul unde s-au transmis din generație în generație, zestrea culturală și patrimoniul spiritual care reprezintă valori nemuritoare ale satului românesc. De asemenea, autorul atrage atenția că protejarea satului este esențială pentru conservarea identității naționale.
“În perioada contemporană, amenințată tot mai mult de efectele globalizării, dintre care primul și cel mai periculos îl reprezintă distrugerea identității noastre ca națiune, se impune să acordăm o covârșitoare importanță satului românesc, ca structură geografică, psihologică și spirituală, și ca formă caracteristică de viață a poporului român.”
Satul este vatra poporului român – locul unde s-a păstrat legătura cu pământul strămoșesc.
Târgu Neamț
În ceea ce privește etimologia cuvântului sat au fost circulate diferite variante, dintre care autorul o menționează pe cea tracoilirică ca fiind de reținut, în timp ce originea termenului „cătun” este clar dacică.
“Alexandru Cihac (1825-1887), autor al primului dicționar etimologic științific al limbii române (1870-1879), considera că sat derivă de la forma albaneză fsat, care înseamnă locaș, tabernacol, sanctuar, iar Vasile Bogrea (1881-1926) spunea că vine de la latinescul fossatum, care definea „o îngrăditură cu șanț, un cuprins de lume, o lume.”
[…] Mihai Vinereanu consideră că termenul fsat tebuie pus în legătură cu cuvântul vissa din limba dacă, de unde, prin forma vissatu, a dat în latină cuvântul vicus = sat, pătruns în limba română prin albanezul fsat, cu sensul de casă, locuință, sat și chiar clan.”
Despre sat, Simion Mehedinți (1868-1962) spunea: „Pentru a desemna Pământul locuit de oameni, limba noastră are un cuvânt la fel de special ca și „dor”, și anume: „vatră”. Pământul este vatra omenirii. Iar partea dintre Carpați și din jurul lor e vatra poporului român”.
Autorul C. Mănescu atenționează asupra faptului că satul românesc traversează o criză profundă, însă, cu toate acestea, satul continuă să fie păstrător al tradițiilor și al culturii populare:
“Azi, în fața „civilizației” barbare, satul românesc a plecat în lume. Nu s-a mai ascuns în codrii lui, parcă veșnic verzi și primitori ca niște frați tăcuți întru suferință, ci s-a risipit într-un tragic și interminabil exil. Și totuși, oamenii de știință români și străini (istorici, antropologi, etnografi, geografi, istorici ai culturii civilizației) afirmă că satul românesc nu poate muri. […] Latinii numeau acest fenomen „genius loci”, adică spiritul locuitorilor care vine din străfundurile pământului.”
Despre valorile nemuritoare ale satului românesc (morale, spirituale și culturale):
„Un popor lipsit de acest profund apriori stilistic, ca matcă a unei culturi populare, nu va crea niciodată o cultură majoră, oricâte genii și talente ar avea la dispoziție pentru asemenea înfăptuire. Geniul creator rămâne geniu pustiu, dacă nu e integrat în câmpul unui asemenea potențial stilistic” (Lucian Blaga).
„Prin determinările propriei sale istorii civilizația noastră a fost întru un spațiu dat. El nu a roit, cum a făcut civilizația helenică, dând colonii proprii pe toate coastele învecinate; nu și-a aproximat spațiul, ca civilizația germană; nu a colonizat pe alții, cum a făcut civilizația anglo-saxonă. A fost întru spațiul din jurul Carpaților. Prin acest spațiu au trecut și alte seminții; dar au trecut, numai. Noi am rămas în el. Și am stat așa de bine în el, încât unele popoare migratoare au trebuit să se așeze în jurul lui, iar altele s-au topit în ființa noastră” (Constantin Noica).
Despre credința în Dumnezeu:
„A trăi la oraș înseamnă a trăi în cadru fragmentar și în limitele impuse la fiecare pas de rânduielile civilizației. A trăi la sat înseamnă a trăi în zariște cosmică și în conștiința unui destin emanat din veșnicie.” (Lucian Blaga, 1937)
Despre cultura populară:
– cultura tradițională sătească are un substrat pre-dacic sau proto-dacic și se remarcă în domenii precum: arta lemnului, țesături, ceramică, portul popular, arhitectură, folclor – cântece, poezii, dans, obiceiuri, tradiții, proverbe ș.a.
„Prin folclor, omul satului ajunge deopotrivă un adânc simțitor al transcendentului, un credincios și un desăvârșit cunoscător al lumii sale reale” (Ovidiu Papadima).
“Trăinicia valorilor depinde de foarte mulți factori obiectivi și subiectivi. Unul din principalii factori destabilizatori în materie de valori este ruperea continuității între generații. Sistemul de valori constituie acel patrimoniu intangibil care se transmite ca moștenire de la o generație la alta.” (Avădănei, Latu, & Avădănei, 2020).
Documentul “Gastronomie în Munții Neamțului” realizat sub egida Forumului Montan din România – Filiala Neamț, promovează patrimoniul gastronomic al zonei montane din județul Neamț și oferă o inventariere amplă, evidențiind valorificarea resurselor naturale locale și transmiterea din generație în generație a diversității produselor și preparatelor tradiționale:
– lactate, carne, plante și produse melifere, legume, fructe, ciuperci, plante medicinale, pește;
– ciorbe, feluri principale, mâncăruri din legume și ciuperci, murături, deserturi și băuturi.
Autorii evidențiază rolul patrimoniului gastronomic în păstrarea identității culturale locale a Neamțului și prezintă un inventar sistematizat pe sortimente de gustări, ciorbe, feluri principale, pește, preparate din bureți sau legume, murături, deserturi, băuturi și alte preparate, dintre care:
Gustări
– aperitiv din urechi de porc, platou cu brânzeturi și produse din carne, cremă de ficat de pasăre, cotlet de porc a la rus în aspic, tartine cu șuncă/mușchi afumat, bile de brânză cu mărar, bile de brânză cu nucă, ruladă de brânză cu struguri și nuci, ruladă de dovlecel cu urdă, salată cu pârjoluțe și maioneză, salată de hribi cu piept de pui și maioneză, salată cu ficat de pui și sfeclă roșie, salată de țelină cu piept de pui, pârjoluțe din pește, zacuscă de pește, pastă tartinabilă din urdă cu mărar.
Ciorbe
– borș de putină, borș de găină, zamă de găină cu tăiței de casă, borș de cocoș, borș cu fasole, ciorbă de fasole, borș de fasole cu burechiță, borș de păstrăv, borș de bureți cu jântuit și cu verdețuri, borș călugărsc cu bureți păstrăv, ciorbă de bureți de rouă, borș de cartofi și sfeclă, zeamă de cartofi, borș de măcriș cu morcovi, dreseală, borș cu turnăței, borș de urzici.
Feluri principale
– balmoș/balmuș, topit, bulz ciobănesc, toapșă, mămăligă îmbrânzită, cir cu brânză iute, brânză topită, cașcaval de casă, brânză de burduf, brânză cu smântână, ruladă de porc, mușchi de porc cu spate, tochitură moldovenească, ruladă de porc cu prapor, tochitură de jumeri, carne la saramură, crupe de ciolan afumat, răcitură din cap de porc, chișcă și caltaboși, drob în prapur, chinul răzloanului, friptură de vită la proțap, sloi de vită, pastramă de vită, friptură de vită la borcan, gulaș de vită, carne d eoaie la țiglă, pastramă d eoaie, cârnăciori de oaie, cârnați, pastramă de miel, miel la ceaun, drob de miel, friptură de miel, oaie la proțap, miel la ceaun de tuci, mâncărică cu carne de miel, mici de Tazlău, miel scufundat în ulei, ciulama de pasăre, pui cu unt, pui cu smântână, puigan la ceaun, pui cu unt, pastramă din piept de pasăre, pui umplut cu zarzavat, pui umplut, cocoș gelatinos, răcitură de pasăre, friptură la tavă, mâncărică de pasăre, iepure la ceaun, pastramă de căprioară, pastramă de cerb, pastramă de mistreț, pastramă de iepure, ardei copți cu brânză, ardei umpluți, varză tocată cu jântuit, varză cu carne, ghiveci călugăresc, urzici mestecate, pilaf cu urzici.
Pește
– hârzob de pește, tocană cu boiștean, saramură de pește, pește cu buruieni, pește prăjit, pește prăjit tăvălit prin ou și făină, sărmăluțe de pește în dovleac copt.
Preparate din bureți, legume
– zacuscă cu bureți, sarmale cu bureți, tocăniță de hribi, ciuperci cu usturoi sau cu sos de smântână, râșcovi fierți în jântuit, pilaf cu ghebe, tocăniță de bureți, tocăniță de hribi, salată de râșcovi cu ceapă.
Alte preparate
– sarmale, sarmale cu urdă, mâncare din prune verzi, mâncărică din rune uscate, mămăligă, scrijele din cartofi, pâine cu tărâțe, pâine cu cartofi.
Murături
– merișoare murate, dovlecei murați, dovlecei în oțet, ghebe pentru iarnă, salată de gogonele, suc de roșii cu gogoșari, gogoșari cu conopidă sau ghebe în oțet, hrean pentru fripturi, salată de sfeclă roșie cu hrean.
Deserturi
– cozonac de Borca, cozonac cu alune de deal, cozonac de Paște, clătite cu sămânță de cânepă (pelincile Domnului), turtă cu julfă, alivenci, plăcinte cu urdă, mălai, mălai cu crupe, plăcinte cu cartofi, plăcintă cu brânză, Poale-n brâu, poale-n brâu cu urdă, turte coapte, pască de brânză, plăcintă cu prapor, bulgări cu prune, prăjitură cu mere, clătite cu urdă și mărar, colțunași cu brânză de vaci, corn cu măr ras, colțunași cu brânză (vaci/oi), dulceață, gem, marmeladă, dulceață de coajă de pepene verde, dulceață d enuci verzi, gem de măceșe, dulceață de păpădie, dulceață de salcâm, dulceață de soc, jeleu, peltea de fructe, șerbet, poverlă/povirlă, gem de mere cu nucă, prune uscate și afumate, fructe uscate, înghețată, dulceață de rubarbă, dulceață de tulpină de roșii, colivă.
Papanași – rețetă proprie
Băuturi
– compot/compot de merișoare, socată, suc din fructe, nectar, sirop, sirop de cătină, cidru, vișinată, afinată, lichior, sirop de mentă verde, cireșată, sirop de brad macerat la rece, sirop de brad sau cucuruz crud, nucată, rachiu, cognac de Pipirig, oțet, oțet balsamic.
În anul 2012, Organizația Mondială a Turismului (OMT) a definit turismul culinar ca fiind acea „activitate în care turişti şi vizitatori îşi planifică călătoriile cu scopul de încerca bucătăria locală sau pentru a realiza activităţi legate de gastronomie”, însă cea mai utilizată definiție este cea propusă de către Hall și Sharples potrivit căreia „turismul culinar este o călătorie experimentală într-o regiune gastronomică, pentru agrement, relaxare precum și pentru a vizita diferiți producători de preparate culinare locale, participarea la festivaluri gastronomice, expoziții culinare, concursuri gastronomice, degustări de produse alimentare, etc”.
Potrivit autorilor lucrării intitulate “Turismul culinar – componentă activă a turismului rural” (2015), “turiștilor trebuie să li se ofere o poveste.”
De asemenea, autorii ne prezintă și un top al destinațiilor turistice de acest gen – pentru turismul culinar, acestea fiind reprezentate de: “Bucovina – 34%, Delta Dunării – 33%, Zona Mărginimii Sibiului – 10%, Dealul Mare – Buzău – 2%, Podgoriile Vrancei – 6%, Zona Bran – 15%.”
Din cele câteva idei extrase din lucrare, reținem că succesul unei destinații gastronomice depinde de armonizarea produselor turistice rurale cu agricultura și meșteșugurile, alături de gestionarea echilibrată a resurselor naturale, în timp ce un turism de calitate poate contribui la dezvoltarea durabilă a unei regiuni.
Inovarea în turism este generatoare de progres social.
De asemenea, dezvoltarea produselor turistice locale trebuie să valorifice moștenirea culturală din satele românești, în cazul nostru – nemțene.
Totodată, pentru acest proces aparent simplu, este necesară o viziune complexă de relansare a turismului rural în Neamț, care să valorifice pe deplin, dar sustenabil, potențialul resurselor locale, atât umane, cât și naturale, având la bază politici și strategii corespunzătoare și realiste.
Mai mult, cheltuielile turiștilor dedicate gastronomiei trebuie să fie satisfăcute, printr-o armonizare autentică a peisajelor, tradițiilor, identității și culturii locale. Specialiștii estimează că cel puțin o treime din cheltuielile turistice sunt destinate alimentației.
În articolul Impactul turismului gastronomic (2023), Valeria Lozovan apreciază că turismul gastronomic (culinar) “reprezintă experimentarea culinară a unei, regiuni geografice şi este considerat o componentă importantă a turismului, în general, şi a agroturismului, în special.”
Astfel, turismul gastronomic este, adesea, asociat cu agroturismul.
Gastronomia este un element-cheie care influenţează pozitiv dezvoltarea economică a unei regiuni, în timp ce diversificarea turismului culinar conduce la o dezvoltare a ofertei bazate pe produsele locale, precum și la consolidarea unei piețe cu tendință ascendentă, valorificând teritoriul, peisajul, produsele tradiționale și autenticitatea zonei; de asemenea, dezvoltarea turismului gastronomic are potențialul de a sprijini comunităţile rurale și de a revigora tradiţia culturală.
Un circuit culinar invită turiștii să cunoască modul de producere al mâncării din anumite zone și, eventual să participe în procesul de cultivare, recoltare ori preparare al produselor locale.
Prin urmare, legătura dintre hrană hrana și turism poate fi considerată ca o platformă pentru dezvoltarea locală, culturală și economică a unei regiuni. În acest context este necesar să fie dezvoltată o infrastructură corespunzătoare.
Turiștii sunt din ce în ce mai intersați de experiențe autentice, nu doar de peisaje frumoase.
Gastronomia, parte din cultura noastră, contribuie astfel la promovarea turismului autohton.
Turismul gastronomic “pune accent nu doar pe savurarea mâncării, ci și pe descoperirea identității unei națiuni prin tradițiile sale culinare.”
Printr-un patrimoniu culinar bogat și divers, cu preparate tradiționale transmise din generație în generație, dar și cu o specificitate a unor preparate tradiționale locale, gastronomia nemțeană reprezintă un element central al identității culturale naționale.
Printre beneficiile turismului gastronomic se numără și următoarele: promovarea culturii și identității naționale, susținerea economiei locale și a agriculturii, atragerea de turiști străini și dezvoltarea turismului rural, păstrarea tradițiilor culinare locale ș.a..
“Patrimoniul culinar adaugă unicitate fiecărei țări, iar din acest motiv turismul gastronomic devine un element important al călătoriilor, permițând călătorilor să exploreze unicitatea unei țări prin tradițiile sale culinare.” (Vdovcenco, 2025)
Olga Tabunșcic evidențiază în articolul său Turismul gastronomic – mijloc de promovare a ospitalității și tradițiilor culinare din Republica Moldova, publicat în anul 2023, că “termenul de turism culinar a fost folosit pentru prima dată în 1998 de către L. Long, profesor la catedra de cultură populară la Universitatea Bowling Green, statul Ohio din SUA”. De asemenea, aceasta a evidențiat și definiția dată de E. Wolf pentru turismul gastronomic care „înseamnă să găsești și să te bucuri de mâncăruri și băuturi unice, de neuitat, atât pe cealaltă parte a Pământului, cât și pe strada alăturată. Într-adevăr, pe lângă călătoriile prin țara noastră sau prin lume, putem deveni și turiști gastronomici în regiunea, orașul sau chiar raionul nostru. „Călătoria” include chiar și călătorii în jurul orașului, nu doar în regiune, țară sau chiar planetă. Distanța pe care o parcurge un turist nu este la fel de importantă ca faptul că este în permanentă mișcare. Astfel, toți suntem „călători” și toți suntem „mâncători”, și, prin urmare, cu toții putem fi considerați turiști gastronomici”. Autoarea propune clasificarea turismului gastronomic în mai multe forme, precum: “turism de evenimente gastronomice; turism cultural – educativ cu orientare gastronomică; turism gastronomic „verde”; turism enogastronomic; turism gastronomic de afaceri; turism gastronomic de instruire.”
Din punctul meu de vedere, turismul gastronomic verde este foarte apropiat de conceptul turismului bazat pe natură, care în destinațiile cu multiple resurse naturale poate constitui un motor al dezvoltării durabile a comunităților.
În îndrumarul de bune practici publicat de către GASTRO LOCAL am identificat o definiție accesibilă pentru Punctul Gastronomic Local (PGL) acesta fiind identificat “ca un concept ce răspunde cerinţelor crescânde în România, privind înfiinţarea unor unităţi de alimentaţie publică de tip familial (gospodărie ţărănească), care să ofere produse şi preparate alimentare specifice diverselor zone geografice ale României, cu respectarea normelor şi condiţiilor de igienă, astfel încât sănătatea şi integritatea consumatorului să nu fie puse în pericol.”
De asemenea, în Anexa nr. 1, cap. II, litera m) din Norma sanitară veterinară şi pentru siguranţa alimentelor privind procedura de înregistrare sanitară veterinară şi pentru siguranţa alimentelor a activităţilor de obţinere şi de vânzare directă şi/sau cu amănuntul a produselor alimentare de origine animală sau nonanimală, precum şi a activităţilor de producţie, procesare, depozitare, transport şi comercializare a produselor alimentare de origine nonanimală din 16.12.2008 Parte integrantă din Ordinul nr. 111/2008 privind aprobarea Normei sanitare veterinare şi pentru siguranţa alimentelor privind procedura de înregistrare sanitară veterinară şi pentru siguranţa alimentelor a activităţilor de obţinere şi de vânzare directă şi/sau cu amănuntul a produselor alimentare de origine animală sau nonanimală, precum şi a activităţilor de producţie, procesare, depozitare, transport şi comercializare a produselor alimentare de origine nonanimală, cu modificările și completările ulterioare, se definesc punctele gastronomice locale ca fiind:
“unităţi reprezentate de bucătăriile particulare din incinta locuinţelor din mediul rural, unde se prepară şi se servesc produse culinare, după reţete specifice zonei, direct către consumatorul final, pentru un număr maxim de 12 persoane; produsele culinare trebuie preparate din materii prime provenite cu preponderenţă din producţia primară de la nivelul exploataţiei proprii, precum şi de la producătorii locali sau din unităţi autorizate/înregistrate sanitar-veterinar şi pentru siguranţa alimentelor.”
PGL-urile trebuie să fie înregistrate la Direcția Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor (DSVSA), conform prevederilor legale, și pot funcționa în gospodării permanente sau sezoniere, precum și în ferme, stâne, exploatații piscicole și agricole, crame, livezi, fonduri de vânătoare, mănăstiri și alte unități similare. Meniurile pe care aceste PGL-uri le pot oferi se bazează pe preparate tradiționale specifice zonei, realizate în principal din materii prime provenite de la producători locali autorizați. Totodată, conform Regulamentului (CE) nr. 2073/2005 al Comisiei privind criteriile microbiologice pentru produsele alimentare, operatorul are obligația de a implementa un plan de autocontrol.
Puncte gastronomice locale în județul Neamț
Conform ultimei actualizări a Autorității Naționale Sanitare Verinare și pentru Siguranța Alimentelor, din data de 07.01.2026, pot fi identificate 16 puncte gastronomice locale în județul Neamț (Lista unităților de vânzare cu amănuntul de produse de origine animală înregistrate sanitar veterinar), și anume:
- VIS IMPLINIT COPII FERICITI SRL, com.Horia, str. Pietrei, nr. 2F
tel. 0740 706 908; 0233 747 354
https://www.facebook.com/PensiuneaCarlosAndra/?locale=ro_RO
- STELMAR COOL SRL Vânători-Neamț, Nemțisor, str. Filip, nr. 507
tel. 0720 982 816
https://www.facebook.com/p/La-Mo%C8%99ie-Nem%C8%9Bi%C8%99or-61553460355773/
- COZMA N.CRISTINA-NICULINA II Bicazu Ardelean, nr. 231
tel. 0745 668 674
- FEDELEȘ C-TIN ALEXANDRU Borca, sat Soci
- MANOLACHI DANIELA sat Tazlău, str. Ecoului, nr.5
tel. 0749 328 628
https://www.facebook.com/profile.php?id=61578637352929
- CUINART LA DOMICILIU SRL Borlești, sat Ruseni, str. Bistrița, nr.164
tel. 0757 834 687
https://www.facebook.com/cuinartcd/
- MUNTEANU IULIANA – ELENA PFA Sat Tarcău, Comuna Tarcău
tel. 0746 779 964
https://www.facebook.com/iuliana.munteanu.792
- HURJUI TUDOR Poiana Teiului
Tel. 0746 456 777
https://www.facebook.com/people/Punct-Gastronomic-Poiana-Teiului/61587250996956/?sk=photos
- MOLDOVAN E. EMILIA COMERT I.I. Bicazu Ardelean, nr. 49
tel. 0743 369 036
- ȚEPES-BOBESCU ANAMARIA Bicazu Ardelean, comuna Bicazu Ardelean
- PUNCT GASTRONOMIC LOCAL „CASA BUNICILOR” SRL Bodești, str.Eroilor, nr. 20
- OLARIU MARIA Vânători-Neamț, sat Lunca, str. Mitropolit Varlam, nr. 193
- CĂLIN CONSTANTIN Alexandru cel Bun, sat Bistrita, str. Mănăstirii, nr. 97
- DIRTU FLORENTINA PFA Hangu, sat Ruginești, str. Principală, nr. 116
- RADU DANIELA PFA Tașca, sat Neagra, str. Ardealului, nr.16
- TIRDEA VASILICA Vânători-Neamț, sat Nemțisor , str. Arhimandrit Nicolau, nr. 91A
În manualul „Implementarea turismului rural sustenabil, inclusiv a turismului ecologic, culinar și recreațional” promovat de către Centrul Regional de Studii Nord-Est, prin care se urmărește o familiarizare cu termenul de „destinație turistică inteligentă” prin prezentarea conceptului de turism rural inteligent și sustenabil, precum și a rolului tehnologiei, al inovării sociale, al dezvoltării durabile și al implicării comunităților locale în valorificarea potențialului turistic al satelor, regăsim ideea că acest concept este deja implementat la scară largă, în întreaga lume. Cercetările recente corelează acest tip de turism cu noțiunea de „sat inteligent”, deoarece turiștii apreciază inovațiile tehnologice, care contribuie la îmbunătățirea experienței lor turistice. Astfel, manualul prezintă un kit prin care produsele și serviciile turistice rurale pot fi transformate într-o manieră mai sustenabilă, inovatoare și mai apropiată de nevoile consumatorului final. Turismul inteligent se bazează pe integrarea tehnologiilor informației și a comunicațiilor (TIC) în managementul și promovarea destinației turistice.
Două definiții sunt propuse în cadrul acestui manual, și anume:
„Turismul inteligent reprezintă un stadiu avansat al informatizării turismului”.
Conform OMT,
Turismul rural care reprezintă „un tip de activitate turistică în care experiența vizitatorului este corelată cu o multitudine de produse rezultate, în general, din activități bazate pe natură, agricultură, stil de viață și cultură rurale, pescuit și vizitarea obiectivelor turistice. Activitățile de turism rural sunt implementate în zone neurbanizate (rurale), având următoarele caracteristici:
– densitate mică a populației;
– utilizarea peisajelor naturale și a terenurilor pentru agricultură și silvicultură;
– structură socială și stil de viață tradiționale.”
În acest context, inovarea socială și dezvoltarea capitalului uman devin deosebit de importante.
Într-un sens mai larg, în cadrul tranziției actuale către o economie și o bioeconomie circulară, se conturează și conceptul de turism circular în strânsă legătură cu combinarea activităților eco-friendly și elementele naturale de patrimoniu, precum și prin valorificarea relației dintre agricultură, agroturism și turism rural sustenabil.
Ca principii ale economiei circulare identificăm următoarele: utilizarea eficientă a resurselor, reutilizarea materialelor și reducerea deșeurilor, alături de designul ecologic, achizițiile sustenabile și consumul responsabil, cu implicarea tuturor actorilor interesați pentru protajarea mediului înconjurător.
Ecoturismul, cu o componentă educațională importantă, trebuie dezvoltat îndeosebi în cadrul turismului rural. În acest sens, Organizațiile de Management al Destinaței (OMD-urile) au un rol esențial în a-și aduce aportul la dezvoltarea Strategiilor de ecoturism în sate inteligente.
Pentru o promovare integrată a destinației turistice, dar și pentru consolidarea coompetitivității locale/regionale, manualul propune niște pași pentru dezvoltarea turismului rural, printre care identificarea și implementarea unor soluții inovatoare – tehnologii digitale sau sociale adaptate la nivel local, adoptarea unui cod de conduită sustenabil, maparea rețelei de ecoturism și stimularea colaborării între toți actorii locali care fac parte din lanțul valoric al turismului (unități de cazare, restaurante și puncte gastronomice locale, furnizori de servicii publice sau private, de turism și de transport, producători locali, artizani ș.a.).
În plus față de aceste aspecte este menționat rolul esențial al gastronomiei locale și al bucătăriei tradiționale, acestea fiind unele dintre cele mai valoroase resurse ale unei destinații și reprezentând un avantaj competitiv în dezvoltarea turismului rural sustenabil. Autenticitatea produselor locale reflectă patrimoniul natural, istoric și cultural, precum și tradițiile zonei. Astfel, gastronomia, ca element-cheie al identității destinației, este o resursă strategică cu ajutorul căreia se poate crea un brand local.
Turiștii contemporani caută experiențe autentifice și participative, iar creșterea atractivității turismului rural constă tocmai în această valorificare a legăturii dintre tradițional și modern, evident prin diversificarea ofertelor gastronomice bazate pe produse locale, organizarea de festivaluri gastronomice, expoziții și ateliere culinare, menținând totodată un echilibru între autenticitatea tradițiilor și inovație.
Manualul prezintă și câteva stdii de caz, dintre care patru sunt plasate în județul Neamț, și anume:
- Pensiunea Agroturistică „La Moșie”, situată la 5 km distanță de Mănăstirea Neamț, pe strada Filip nr. 507, în comuna Vânători-Neamț, localitatea Nemțișor; tel. 0720982816. Aceasta reprezintă un punct gastronomic local care valorifică prin bune practici, atât patrimoniul natural, cât și cel cultural, promovând zona Ținutul Zimbrului și tradițiile zonei, alături de gastronomia locală. https://www.youtube.com/watch?v=63x7AfKqqOA
- Cooperativa Agricolă „Mure Filioara”, producător specializat de fructe și produse ecologice, având ca fondator un pictor pasionat de istorie și natură.
- Păstrăvăria Ursu, com. Vânători-Neamț.
- Valea celor Doisprezece, un complex turistic – ecologic, localizat în satul Dobreni, comuna Crăcăoani, în apropiere de Tâgu-Neamț, care se remarcă prin cele 12 căsuțe de hobbit, construite îm mare parte din materiale brute (lemn, piatră, pământ).
Printre inițiativele de promovare a turismului gastronomic se remarcă și Gastro Neamț – Neamțul în bucate, care propune o rută gastronomică în patru zone – Ținutul Zimbrului, Depreseiunea Neamț, Lacul Izvorul Muntelui – Bicaz și Depresiunea Cracău-Bistrița, în care sunt puse în valoare rețete tradiționale și produse locale, alături de promovarea patrimoniului cultural și natural.
Mai jos regăsiți o rețetă tradițională din zona Neamțului – Ținutul Zimbrului – sarmale cu urdă în foi de sfeclă:
“Se iau 2 căni de urdă din cea mai fină, 1 cană de orez, o ceapă, 25-30 de frunze de sfeclă, două căni de borș, 100 ml bulion și apă, și o ceșcuță de smântână. Recomandăm ca această rețetă delicioasă, tradițională Ținutului Zimbrului, să fie gătită alături de prieteni, asezonată cu multe râsete și povești. Așadar, se călește o ceapă mare, tocată fin, apoi se adaugă o cană de orez, sare și două căni de urdă. Se amestecă bine, apoi se umplu sarmalele în mod obișnuit. Acestea se fierb într-un amestec de borș cu bulion și apă. La final, în sos se adaugă smântână. Se servește încet, în tihnă, cu bucurie și recunoștință!”
Printre reperele bucătăriei moldovenești se remarcă hârzobul de păstrăv, tochitura moldovenească și țuica cu schinduc.
Schinducul, o plantă aromatică și medicinală rară, din familia umbeliferelor, cu proprietăți terapeutice (asemănătoare ginsengului), crește în crăpăturile stâncilor de pe Muntele Ceahlău. Se spune despre aceasta că, în urmă cu câteva sute de ani a fost adusă de călugări de la Muntele Athos. Monahii mănăstirilor din zona Ceahlăului prepară această țuică de prune cu schinduc, planta fiind utilizată ca macerat și având un miros cu tentă de pătrunjel. Are rol întăritor, energizant pentru organism.
Schinducul se ține la macerat câteva luni, iar pentru aromatizarea țuicii se utilizează rădăcina sau părți ale plantei.
Țuica cu schinduc (de culoarea gutuii coapte), un preparat cu adevărat rar, este oferită pelerinilor din zona Neamțului și Bucovinei. Aceasta poate fi găsită de exemplu, la unele locații din stațiunea Durău, la poalele Muntelui Ceahlău.
Pălinca cu schinduc a devenit o „carte de vizită“ a refugiului montan – Cabana Dochia.
Călugărul Iosif de la Mănăstirea Petru Vodă (comuna Poiana Teiului) povestea următoarele: „Odată ce a fost culeasă planta, indicat este să fie folosită cât îi încă verde, pentru că dacă se usucă își mai pierde din proprietăți, din aromă. Trebuie folosită, musai, numai țuică de prună, curată, nu altceva. Asta pentru că doar țuica de prună face «casă bună» cu schinducul și iese ce trebuie, nu vreo poșârcă“.
Schinducul poate fi considerat ca un exemplu de resursă naturală locală transformată într-un element de identitate gastronomică a Neamțului, cu valoare culturală și turistică.
În Memoriul General al Planului Urbanistic al comunei Ceahlău, elaborat pe baza studiilor privind patrimoniul natural al zonei, este menționată această plantă, cunoscută local sub denumirea de schinduc, fiind identificată drept Conioselinum fischeri, o specie rară din familia Apiaceae (Umbelliferae).
Gastronomia tradițională a județului Neamț este întâlnită printre preocupările Consiliului Județean Neamț, acesta promovând-o ca un element reprezentativ al identității locale, dar și al ofertei turistice. Experiențele autentice – gastronomice sunt asociate cu ospitalitatea localnicilor, peisajele și tradițiile zonei Neamț.
În anul 2022, în comuna Fracașa, la inițiativa Primăriei, precum și a Forumului Montan din România – filiala Neamț, a fost organizat un seminar tematic intitulat „Valorificarea superioară a materiilor prime şi produselor montane în cadrul gospodăriei/fermei de familie – motorul de dezvoltare a zonei montane”. Prin organizarea acestui seminar se evidențiază importanța acordată valorificării produselor montane, a susținerii producătorilor locali și a promovării resurselor gastronomice.
În anul 2023 a fost organizată cea de-a doua ediție a Festivalului Tradiție și Gastronomie Montană – Gastrofest 2023 în comuna Farcașa, un eveniment dedicat promovării rețetelor și produselor montane locale și valorificării patrimoniului culinar al Neamțului în vederea dezvoltării turismului local.
Un alt eveniment deosebit s-a desfășurat la Casa dintre pini, în Ținutul Zimbrului fiind intitulat EcoBrunch, cu rol în promovarea gastronomiei tradiționale, valorificarea preparatelor locale și promovarea ecoturismului în regiune.
Microregiunea Ţinutul Zimbrului, destinaţie ecoturistică din judeţul Neamţ (inclusă în TOP 100 destinaţii sustenabile la nivel mondial) se suprapune peste oraşul Târgu Neamţ, Parcul Natural Vânători Neamţ, comunele Agapia, Vânători Neamţ, Bălţăteşti și Crăcăoani.
Managerul proiectului povestea următoarele:
„Ţinutul Zimbrului este o zonă care adăposteşte o moştenire spirituală şi naturală fără preţ, meleaguri pline de har divin, aflate la graniţa dintre realitate şi basm. Reapariţia zimbrului în libertate, după ani de eforturi, este chiar ca o poveste întrupată. Specificul zonei este dat de împletirea frumuseţilor naturale cu valorile culturale şi spirituale. Comunitatea monahală prezentă aici este a doua ca mărime din Europa (după cea de la Muntele Athos), satele monastice, Văratec, Agapia, Neamţ, cu modul lor deosebit de organizare, reprezintă un unicat European“.
„EcoBrunch este un eveniment ce îşi propune să sprijine conservarea patrimoniului local din zona rurală, mai ales în comunităţile mici, cultura lor gastronomică, plimbările în natură şi autenticitatea experienţei turistice în destinaţiile de ecoturism ale României“
În anul 2024, cu implicarea OMD Piatra-Neamț, municipiul a fost inclus în noul sezon al documentarului Flavours of Romania, realizat de Charlie Ottley, urmând a fi promovat prin intermediul platformei Netflix, ca destinație turistică la nivel internațional, având gastronomia locală ca element central în cadrul unor frumoase peisaje naturale și a patrimoniului cultural și istoric.
Recent, s-a vehiculat ideea unei inițiative turistice de promovare a zonei Moldovei, intitulată Via Moldavia, care propune aducerea în prim-plan a autenticității regiunii, inclusiv a gastronomiei cu identitate regională.
„Regiunea Moldova vă așteaptă să descoperiți frumusețea ei autentică, tradițiile păstrate cu grijă și experiențele care apropie turiștii de locurile noastre. În calitate de Președinte al CAPDR – Centrul de Analiză și Planificare a Dezvoltării Regionale – am inițiat programul Via Moldavia pentru că satele și orașele Moldovei merită să fie descoperite și apreciate de fiecare călător.
Via Moldavia aduce în prim-plan autenticitatea regiunii: oameni primitori, case calde, datini vii, gastronomie locală și experiențe memorabile care rămân în amintirea fiecărui vizitator. Vă invit să explorați Moldova, să trăiți momente unice și să vă bucurați de tot ce oferă această regiune plină de istorie, tradiții și frumusețe naturală.” (Ion Ștefanovici, președinte CAPDR, 02.03.2026)
În cadrul ecosistemului Via Moldavia, un reper culinar important a fost integrat în arhitectura turistică a Moldovei – restaurantul Păstrăvul Auriu, din Bicaz, județul Neamț, situat pe drumul național DN15, în apropierea barajului Bicaz și a lacului Izvorul Muntelui. Promotorul identității gastronomice în această zonă este chef Iulian Niculescu, care a revitalizat o clădire veche din anii ’60 și a implementat un concept culinar care valorifică resursele locale, reinterpretând preparate tradiționale.
Urmează un articol ilustrat, dedicat unei excursii de prezentare a bucătăriei locale din județul Neamț și descoperirii culturii gastronomice și a tradițiilor locale.
Cu drag,
Cati Tomulescu
Surse bibliografice:
Mănescu, C. (2019). Satul românesc, vatră a plămădirii, păstrării și promovării valorilor existențiale românești. Acta Terrae Fogarasiensis, 8, 559–570. https://biblioteca-digitala.ro/?articol=110016-satul-romanesc-vatra-a-plamadirii-pastrarii-si-promovarii-valorilor-existentiale-romanesti–acta-terrae-fogarasiensis-actatf–8-2019
Avădănei, V., Latu, L., & Avădănei, L. (2020). “Gastronomie în Munții Neamțului – Conexiunile universului montan tradițional alimentar al județului Neamț.” Forumul Montan din România – Filiala Neamț. https://www.viziteazaneamt.ro/wp-content/uploads/2021/02/Gastronomie-in-Muntii-Neamtului_2pg_view.pdf?utm
Lozovan, V. (2023). Impactul turismului gastronomic. În Sesiunea Națională de Comunicări Științifice Studențești 2023 (pp. 131–133). Universitatea de Stat din Moldova. https://ibn.idsi.md/sites/default/files/imag_file/131-133_20.pdf?utm
Cațîr, A. (2025). Rolul turismului gastronomic național în atragerea turiștilor străini. În Conferința Tehnico-Științifică a Colaboratorilor, Doctoranzilor și Studenților, Vol. II (pp. 513–515). Universitatea Tehnică a Moldovei. https://agris.fao.org/search/en/providers/122647/records/69eb1878e1e6c5a39a310c29?utm
Stoican, M., Camarda, A., Vișan, C., & Dascălu, C. (2015). Turismul culinar – componentă activă a turismului rural. În Turismul rural românesc în contextul dezvoltării durabile. Actualități și perspective, Vol. XXXVIII, Vatra Dornei, România. https://www.researchgate.net/publication/278943598_CULINARY_TOURISM_-_ACTIVE_COMPONENT_OF_RURAL_TOURISM
Vdovcenco, A. (2025). Gustul autentic al călătoriilor: Turismul gastronomic promotor al culturii naționale. În Technical Scientific Conference of Undergraduate, Master, PhD Students (Vol. 2, pp. 477–480). Universitatea Tehnică a Moldovei. https://ibn.idsi.md/sites/default/files/imag_file/477-480_4.pdf?utm
TABUNȘCIC, Olga. Turismul gastronomic – mijloc de promovare a ospitalității și tradițiilor culinare din Republica Moldova. În: Conferința Științifică Internațională „Tradiții. Tehnologii. Simboluri”, ediția I. Chișinău: Universitatea Tehnică a Moldovei, 2023, pp. 203–216. ISBN 978-9975-3623-2-0. https://repository.utm.md/bitstream/handle/5014/25100/Conf-Traditii-Tehnologii-Simboluri-2023-p203-216.pdf?sequence=1&isAllowed=y
https://www.worldbank.org/en/topic/environment/brief/nature-based-tourism
GASTRO LOCAL. Îndrumar de bune practici – Punct Gastronomic Local. https://www.galpm.ro/wp-content/uploads/2025/02/Indrumar-de-bune-practici-Punct-Gastroniomic-Local.pdf?utm
Diaconu, P. (2023). Turismul rural în satele inteligente. Dezvoltarea afacerilor prin intermediul economiei circulare și al inovării sociale. O2/A2 – Manual „Implementarea turismului rural sustenabil, inclusiv a turismului ecologic, culinar și recreațional”. Centrul Regional de Studii Nord-Est (CRS Nord-Est). https://crsnordest.ro/
https://romania-atractiva.ro/ro/profiles/gastro-neamtul-neamtul-in-bucate
www.hanulursilor.ro/pastravarie/
https://www.facebook.com/p/La-Mo%C8%99ie-Nem%C8%9Bi%C8%99or-61553460355773/
www.facebook.com/Pensiune-Agroturistica-La-Moșie
https://primariaceahlau.ro/wp-content/uploads/2025/08/Ceahlau_vol_I_Memoriu_General.pdf?utm
https://cjneamt.ro/ro/turism/gastronomie/
Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor. (2026). Lista unităților de vânzare cu amănuntul de produse de origine animală înregistrate sanitar-veterinar – Puncte gastronomice locale (fișier Excel).
Dă clic pentru a accesa Gastronomie-in-Muntii-Neamtului_2pg_view.pdf
Lasă un răspuns