Mascații de azi nu par a mai fi cei de ieri. Însă, trăirea de ieri pare să fie din ce în ce mai intensă azi. O mlădiță se înfiripă astăzi dintr-o rădăcină rămuroasă și adânc înfiptă în pământul strămoșesc al vechiului domeniu sucevean, actualmente nemțean. Originea neamului este unificatoare prin tradiție și grăitoare a sufletului prin bucurie și reînnoire. 

“N-am murit ca neam al lumii
În vreo clipă viforoasă,
Cât colindele colindă
Şi copiii sunt acasă.”