Reconcilierea dezvoltării economice cu natura – Neamțul are curaj să se implice? Transferuri fiscale ecologice și eco-scheme

Pierdut câteodată în larga și neprihănita singurătate a naturii, cine n-a ascultat graiul duios si mistic, în care adierile călătoare ale dimineții își destăinuiesc frunzelor adormite ale codrului eterna lor dragoste? Al cui suflet n-a întinerit în fața unei picături de rouă, ce îndoaie, sub greutatea răcoroasă și scânteietoare, fruntea încărcată parcă de gânduri a unei flori?” Calistrat Hogaș, Pe drumuri de munte…

Într-un articol mai vechi (https://rebrandingneamt.com/2020/01/10/arii-naturale-protejate-si-monumente-ale-naturii-in-neamt-intro/) identificam pentru județul Neamț: 23 de rezervații și monumente ale naturii, 3 rezervații naturale, 7 arii de protecție specială avifaunistică și 13 situri de importanță comunitară. 

O suprafață enormă, o valoare naturală deosebită și niște resurse pe care nu ne permitem să le pierdem.

Și atunci, cum facem să lucrăm împreună pentru a le proteja?

În continuare voi oferi un exemplu pe care l-am întâlnit aplicat în alte câteva țări, însă care este mai eficient într-un model de guvern descentralizat și care poate fi aplicat, în urma unei reforme fiscale.

Astfel, 

cunoscând cu toții impactul pandemiei actuale, consider că de acum vom face mai multe ca să evităm astfel de crize viitoare. La nivel mondial este circulat conceptul OneHealth care subliniază necesitatea protejării naturii și a biodiversității, pentru că acestea sunt strâns legate de sănătatea noastră, a tuturor oamenilor și a animalelor. 

Promovarea gestionării durabile a resurselor naturale, protecției biodiversității și rezilienței ecosistemelor trebuie încurajată simultan și cu dezvoltarea unui model de agricultură care să concilieze imperativele economice, sociale și de mediu, cu potențialul ecosistemelor naturale.

Ideea mea se îndreaptă mai întâi către realizarea unui studiu de prospectare și analiză economică asupra dezvoltării unui mecanism național de transfer fiscal ecologic coroborat cu sistemul de eco-scheme, în vederea stimulării inovării în politicile de conservare.

Dar până acolo, voi face o introducere asupra semnificației celor 2 oportunități de management durabil a economiei locale într-un mod care este bine să fie susținut la cel mai înalt nivel.

1. Transferuri fiscale ecologice (TFE)

  • Transferurile fiscale ecologice (TFE): instrumente de redistribuire a veniturilor fiscale guvernamentale pentru protejarea siturilor de importanță ecologică, recompensând autoritățile locale pentru eforturile de conservare a mediului.
  • Integrarea serviciilor ecologice: indicatori de conservare ca parte a alocării fiscale care recompensează investițiile (ex. sub formă de prime fiscale – alocate sau condiționate) privind conservarea habitatelor, speciilor; TFE – stimulent indirect pentru extinderea ariilor protejate; stimulează autoritățile locale pentru a aborda provocările de conservare.
  • Brazilia (din anul 1992; ex. 25% din încasările ICMS (GST/TVA) sunt distribuite în conformitate cu anumite considerații ecologice), Portugalia (introdus în 2007, promovarea sustenabilității locale; în 2008 a reprezentat 2.2% din totalul transferurilor fiscale), Franța (ex. în 2006, alocare ecologică – către municipalități în care se află parcuri naționale, marine) au introdus TFE în mod eficient; soluții similare în India (în 2015, India a stabilit cel mai mare sistem mondial de TFE), Indonezia (promovează protecția pădurilor: alocare de bază – pe baza cantității de acoperire forestieră totală și stimulente suplimentare – schimbarea acoperirii forestiere, anual; gestionarea durabilă a pădurilor), Germania, Polonia și Elveția.
  • În funcție de gradul de descentralizare, responsabilitatea ar putea reveni autorităților centrale, locale sau ambelor; modificarea codului fiscal pentru a introduce indici de conservare în formula fiscală. Soluție adecvată în contextele în care ponderea impozitării interne în PIB atinge un prag suficient de ridicat (cel puțin 10-15% din PIB) și în care descentralizarea administrativă și fiscală este destul de avansată. Introducerea de transferuri fiscale ecologice este oportună atunci când se lansează reforme fiscale și/sau de descentralizare (care asigură și mijloace de monitorizare). 
  • TFE: poate fi și sub forma unui mecanism financiar al Convenției pentru diversitatea biologică (prevăzut de Protocolul Nagoya); implicit din Fondul verde pentru Climă pot fi redistribuite resurse financiare pentru conservarea ariilor protejate. 
  • Pro: recompensează autoritățile locale pentru găzduirea ariilor protejate, permit desemnarea de noi arii protejate prin stimulente fiscale, schimbă percepția comunităților locale asupra avantajelor conservării ecosistemelor; TFE ajută la introducerea bugetelor bazate pe rezultate/performanță; TFE condiționate pot crește impactul social/economic dacă sunt investite în proiecte de dezvoltare care integrează și criterii de conservare; pot descuraja conversia terenurilor și defrișările pentru activități industriale; stimulează eforturile de conservare descentralizate; contribuie la tranziția către o economie verde; bani publici pentru bunuri publice. Stimulează politicile și acțiunile REDD+, potrivit în special pentru țările cu distribuție neuniformă a suprafețelor forestiere (plăți pentru furnizarea de servicii ecosistemice privind sechestrarea carbonului și conservarea biodiversității). Descentralizarea fiscală permite autorităților locale să exercite o mai mare responsabilitate în privința conservării mediului.
  • Contra: cantitatea transferată pe unitate de suprafață, în cazul administrațiilor locale care extind zonele ariilor protejate, poate fi diminuată (din cauză că transferul reprezintă un procent fix), lipsa transparenței cheltuielilor, TFE afectează distribuția resurselor și pot să apară riscuri politice și conflicte la nivel de autorități locale.

2. Sistem de scheme ecologice (eco-scheme)

Impactul agriculturii asupra mediului este un subiect major care a captat atenția publicului larg datorită îngrijorărilor cu privire la schimbările climatice, pierderea biodiversității, deșeuri, pesticide etc. Unele dintre obiectivele generale ale Politicii Agricole Comune (PAC) sunt: dezvoltarea unui sector agricol inteligent, rezistent și diversificat care să asigure securitatea alimentară; consolidarea protecției mediului și a acțiunilor climatice; dezvoltarea nivelului  socio-economic al zonelor rurale. Eco-schemele reprezintă o parte integrantă a Planului strategic al PAC, ca un instrument ambițios de abordare a principalelor provocări de mediu și climatice cu care se confruntă sectorul agricol și care dorește să orienteze politicile către obținerea de rezultate.

Schemele ecologice PAC – instrument politic, o abordare inovatoare pentru stimularea tranziției către practici agricole durabile; reprezintă o oportunitate pentru asigurarea serviciilor ecosistemice (Federația Internațională a Mișcărilor în Agricultură – IFOAM UE a recomandat ca 70% din bugetul PAC să fie asigurat pentru acțiuni de mediu și climatice);  Agricultura de conservare, protecția și întreținerea zonelor agricole de înaltă valoare naturală, agricultura organică, agricultura circulară, agrosilvicultura și agricultura pentru biodiversitate sunt eligibile pentru eco-scheme.

Eco-schemele pot fi planificate în funcție de Pactul Verde, Strategia Farm to Fork, Strategia UE pentru biodiversitate 2030, contribuind la obiectivele generale ale acestora prin alocarea de finanțe publice și pentru a sprijini serviciile de mediu și sociale care nu pot fi livrate pe piață.

Armonia dintre oameni și natură, implicit bunăstarea umană, au devenit de interes global, în timp ce economia este o parte integrantă a societății umane. Conceptul dezvoltării durabile include acțiuni în triada eco-socială, alcătuită din subsistemele de mediu, societate și economie și care poate fi vizualizată sub forma diagramei Venn (trei cercuri care se întrepătrund și care trebuie înțelese ca un paradox al unității prin distincție – adică pe plan intern, cele 3 subsisteme trebuie să-și păstreze identitatea și să acționeze ca sisteme individuale, dar interdependente, pentru a rămâne rezistente – protecția funcției ecosistemului trebuie să aibă o importanță echivalentă cu funcția economiei și a societății). 

Eco-schemele trebuie utilizate pentru a maximiza beneficiile de mediu și climatice în sectorul agricol și prezintă suficiente oportunități pentru a obține rezultate sustenabile, în condițiile în care dezvoltarea durabilă este un proces care poate fi influențat în mod pozitiv de un management solid, proactiv și de o guvernanță responsabilă.

Aspect cheie: schemele ecologice trebuie să fie direcționate și adaptate nevoilor specifice de mediu și climatice, iar pentru acest lucru este potrivit un cadru integrat care să includă și alte intervenții conexe (ex. buget cumulat care să asigure implementarea eco-schemelor în funcție de planificarea durabilității la nivel de peisaj local/regional) → complementaritatea eco-schemelor cu alte instrumente, ca element cheie al arhitecturii ecologice.

PAC, ca instrument cheie al UE pentru abordarea aspectelor de mediu care se intersectează cu sectorul agricol și gestionarea terenurilor are ca obiectiv îmbunătățirea performanțelor de mediu ale agriculturii. Eco-schemele trebuie să devină elementele verzi ale plăților, pentru care să se utilizeze la maxim flexibilitatea ecologică în vederea adaptării practicilor de management și pentru a răspunde nevoilor de conservare a biodiversității și de gestionare durabilă a habitatelor. 

Identificarea nevoilor locale de conservare și dezvoltare durabilă, printr-o analiză SWOT și proiectarea unei arhitecturi verzi, care să includă cerințele de eco-condiționalitate va conduce la îmbunătățirea semnificativă a gradului de atingere a obiectivelor generale privind performanțele ecologice și climatice și vor fi încurajate sinergiile. Pentru realizarea unui sistem de eco-scheme funcțional este necesară stabilirea unei liste de practici agricole benefice pentru schimbările climatice și pentru mediu (la nivel regional și local), implicit pentru a îndeplini obiectivele PAC, ale Strategiei F2F și Strategiei UE 2030 pentru biodiversitate. Plățile trebuie acordate pentru stimularea și recompensarea furnizării de bunuri publice prin practici agricole benefice pentru mediu și climă. De asemenea, este important să se prioritizeze schimbul de cunoștințe și inovarea. Planificarea strategică, creșterea obiectivelor SMART și abordarea integrată a îndeplinirii angajamentelor de mediu și climatice sunt esențiale pentru ca eco-schemele să fie adecvate scopului general și să îndeplinească cerințele privind implementarea rețelei Natura 2000, în temeiul Directivei Habitate, Directivei Păsări și a Directivei-cadru privind apa. 

Totuși, eco-schemele sunt voluntare, ceea ce poate atrage o asumare redusă a angajamentelor. De aceea, integrarea schemelor ecologice și a elementelor de arhitectură verde într-un cadru mai general este de preferat pentru a obține răspunsuri sinergice, coordonate și a se evita preponderența angajamentelor voluntare izolate.

Prin urmare, eco-schemele sunt importante pentru protejarea resursele naturale esențiale pentru agricultură și silvicultură. Acestea contribuie la protejarea ecosistemelor agricole și reprezintă un instrument sinergic pentru îndeplinirea obiectivelor Directivelor pentru protecția naturii, a Strategiei UE 2030 privind biodiversitatea și a Strategiei Farm to Fork. Protejarea biodiversității este asigurată prin: eco-condiționalitate (privind Directiva Habitate și Directiva Păsări), cerințele de păstrare a caracteristicilor peisajului, reducerea pesticidelor, politici de dezvoltare rurală care conservă și mențin biodiversitatea, prin sprijinirea unor planuri de management durabil.

Biodiversitatea facilitează funcțiile ecosistemelor, fiind omniprezentă în același timp, în sistemul economic. Din acest motiv, politicile ar trebui să fie coerente în ceea ce privește conservarea biodiversității,  integrând-o în planurile de dezvoltare durabilă și cele sectoriale (dezvoltare rurală, agricultură, etc).

Pentru autoritățile locale este dificil să genereze venituri din conservarea și serviciile ecosistemice. 

Transferurile fiscale ecologice (TFE) redistribuie veniturile fiscale (publice) în funcție de niște indicatori ecologici stabiliți, spre exemplu – ariile protejate. Într-un sistem de guvernare descentralizat, pot fi recompensate acțiunile de conservare sau beneficiile indirecte legate de indicatorii ecologici. În consecință, acest instrument inovativ sprijină acceptarea politicilor sinergice biodiversității și facilitează implementarea eforturilor de conservare la scară largă (ex. habitate interconectate, evitarea fragmentării habitatelor).

Sper că v-am atras atenția într-un mod constructiv,

Cu drag,

Cati

Surse:

https://www.sdfinance.undp.org/content/sdfinance/en/home/solutions/ecological-fiscal-transfer.html

https://www.un-redd.org/post/fiscal-transfer-incentives-in-indonesia

https://www.greeneconomycoalition.org/news-analysis/ecological-fiscal-transfers-sharing-money-protecting-nature

Rodrigues LC, Ecological Fiscal Transfer (EFT) in Portugal – case study for DG ENV www.ieep.eu)

Loft L, Gebara MF and Wong GY. 2016. The experience of ecological fiscal transfers: Lessons for REDD+ benefit sharing. Occasional Paper 154. Bogor, Indonesia: CIFOR. DOI: 10.17528/cifor/006168

Santos, Rui; Ring, Irene; Antunes, Paula; Clemente, Pedro (2010): Fiscal transfers for biodiversity conservation: The Portuguese Local Finances Law, UFZDiskussionspapiere, No. 11/2010

Mumbunan, Sonny; Ring, Irene; Lenk, Thomas (2012): Ecological fiscal transfers at the provincial level in Indonesia, UFZ-Diskussionspapiere, No. 06/2012

Incentive Effects in Ecological Fiscal Transfers. Evidence based foundations for policy advice. 2017Jonah Busch , Avani Kapur, Anit Mukherjee, Did India’s ecological fiscal transfers incentivize state governments to increase their forestry budgets? Environ. Res. Commun. 2 (2020) 031006 https://doi.org/10.1088/2515-7620/ab817c

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s