„În natură nimic nu se pierde, nimic nu se câștigă, totul se transformă.” Antoine Lavoisier
Acest citat mi-a fost dat să îl aud aproape în fiecare oră de chimie (4 ore de bază și 1-2 opționale pentru chimia medicamentelor), repetat în cei 4 ani de liceu (Colegiul Național “Petru Rareș”), de către dirigintele Ioan Zgârciu.
Acum îl înțeleg și am început să îl transmit mai departe.
Probabil că mi-a fost destinat să pășesc pe drumul profesional în domeniul cercetării chimico-farmaceutice. Cei 7 ani de microbiologie industrială, într-un departament de biotehnologii farmaceutice parcă mi-au fost dăruiți de soartă pentru a înțelege mai bine natura. Pasiunea și curiozitatea asupra a ceea ce ne înconjoară au constituit, într-adevăr baza pe care cercetarea a construit o structură solidă.
Citind despre produsele fito/gemo-terapeutice, mă gândeam cât de multe ne oferă natura în zona Neamțului. Flora spontană, așa cum o cunoaște împătimitul domn din Văleni, ce își vinde plantele medicinale în piață, ar fi undeva la peste 300 de specii, dintre care: tei, roiniță, mentă, mușețel, salcâm, rostopască, păducel, talpa gâștei, salvie, brânca ursului, anghinare, traista ciobanului, vâsc, pelin, afin, năvalnic, hamei, tătăneasă, spânz, levănțică etc.
Parcurgând istoria plantelor medicinale în Neamț am citit povestea familiei VOREL și istoria „PLANTAVOREL” („Centrul de Cercetare și Prelucrare Plante Medicinale”), deci practic, istoria medico-farmaceutică a orașului Piatra Neamț.
Voi face introducerea în subiect cu un alt citat, care descrie modul interbelic de promovare (inteligentă) a produselor VOREL:
“Sănătatea şi frumuseţea… iată cele două nepreţuite comori dumnezeeşti pe care trebuie să le păzim şi să le îngrijim cu cea mai mare atenţie. SĂNĂTATEA este temelia vieţii şi a fericirei. FRUMUSEŢEA este o condiţie de căpetenie pentru a reuşi în viaţă“.
Pionier, deschizător de drumuri, doctorul și tehnicianul farmacist Anton Lascăr a ajuns la Piatra Neamț din Praga, Cehia. Fratele său, Carol a fost la rândul său farmacist în Fălticeni, iar mai apoi în Roman.
Bazele Farmaciei Verzi în România au fost puse la Piatra Neamț, de către doctorul Anton Vorel; prima sa rețetă pe bază de plante medicinale a fost publicată în 1851, în “Foaia sătească a Principatului Moldovei”; însă istoria laboratoarelor Vorel e datată cu anul 1825, tradiția fiind păstrată și în prezent.
Domnul Moldovei (1822-1828) Ioan Sandu Sturza i-a acordat dreptul de a deschide o spițerie, lui Anton Vorel.
În 1865 se deschidea o a doua farmacie în oraș, “La Speranța”, prin decret al domnitorului Alexandru Ioan Cuza, de către Iosef Trangot Komner, renumit farmacist originar din Brașov.
În 1883, fiul lui Anton, Lascăr Vorel (botezat de Lascăr Catargiu), un intelectual al vremii, om de cultură și farmacist de renume European, a obținut brevetul de furnizor al Curții Regale, în același timp fiind preocupat și de declararea orașului Piatra Neamț ca stațiune balneo-climaterică (farmacia VOREL a avut un rol important în pregătirea sării atermale de Bălțătești). Membru fondator al Societății științifice-literare “Asachi”, alături de Ion Negre (professor și director al Liceului “Petru Rareș”), Dimitrie Cantemir și Grigore Lazu (poet).
În 1910, laboratorul VOREL era cel mai modern din țară. Acolo lucrau incusiv specialiști nemți, austrieci și evrei.
În 1923 a apărut Laboratorul chimico-farmaceutic Piatra Neamț și erau promovate produse precum bomboanele pectorale, siropul și ceaiul Carpaților, marca VOREL, “pentru vindecarea tusei și a boalelor de piept” (Revista UNIREA. Foaie bisericească-politică, nr. 18, 5 mai 1923).
În 1933, laboratorul VOREL a lansat revista “Sănătate pentru toți”, promovându-și produsele (ex. produsele Adelina – cremă, pudră, săpun, parfum). Tratamentele efectuate la Techirghiol, acolo unde se trata și Majestatea Sa, Regele Mihai, utilizau produsele VOREL.
1928-1949: Farmacia Vorel a fost condusă de către Lascăr Vorel și Vasile Zachman, farmacist.
În 1942: producție de 120 produse, distribuite în întreaga lume.
În 1949, laboratorul a devenit Fabrica de Medicamente nr. 17 Piatra Neamț, iar mai apoi a fost comasat cu laboratorul Racoviță, din Iași. Acestea au marcat începuturile Fabricii de Antibiotice, Iași.
În 1983 s-a înființat laboratorul PLANTAVOREL.
În 1989, PLANTAVOREL era singurul producător de medicamente naturiste din România.
Toată această istorie minunată, precum și existența unei Stațiuni de Cercetare-Dezvoltare Agricolă (Secuieni-Neamț) înființată încă din 1962, la 10 km de Roman și subordonată Academiei de Științe Agricole și Silvice “Gheorghe Ionescu”, precum și a Centrului de Cercetări Biologice „Stejarul” Piatra Neamț, ca sucursală a INCDSB București, înființat din 1957, pentru a dezvolta studiul plantelor medicinale și aromatice, nu fac decât să contureze o perspectivă interesantă și cu potențial pentru dezvoltarea și promovarea zonei NEAMȚULUI, și nu numai. Populația locală ar avea un avantaj enorm din punct de vedere al sănătății, prin exploatarea acestor realități științifice deosebit de valoroase.
Având în vedere că direcția este îndreptată către construirea unor sisteme agricole durabile, inspirația și exemplul vin dintr-o rețea globală a fermelor de tip lighthouse (https://www.lighthousefarmnetwork.com/), viabile din punct de vedere comercial și care se află deja în 2050.
Agricultura regenerativă, sistemele acvaponice, sechestrarea carbonului, bioenergia, toate fac parte dintr-un mozaic de soluții și inovație, care promovează tranziția către o agricultură durabilă.
Personal, mi-a plăcut un exemplu de succes din Havana, Cuba, cel al Cooperativei Agricole “Organoponico Vivero Alamar”, unde 30% din veniturile fermei se întorc în cheltuielile de bază, iar restul este împărțit între fermieri, în funcție de vechime, și în plus față de salariul lunar. Au fost create locuri de muncă foarte apreciate și s-a promovat educația în domeniu, mizând în același timp și pe o formă adaptată de turism. Comunitatea locală beneficiază de fructe și legume proaspete și de plante medicinale, cultivate organic.
În Neamț există peste 700 de firme agricole și o întreagă bază științifică și de cercetare.
Agricultura urbană este una dintre soluțiile la îndemână.
***Așa-numitele “Bee Buffet”, alcătuite din plante medicinale și aromatice (ex. păpădie, coada șoricelului, cimbru, busuioc), cultivate cu responsabilitate față de mediu și sănătatea umană reprezintă o idee pe care doresc să o subliniez, mai ales că la nivel global există un context favorabil ce vizează insectele polenizatoare.***
Scrisoare pentru agricultori – câteva informații sintetice și foarte recente (Insect Atlas 2020) care să susțină problema amintită:
– cel puțin una dintre speciile de albine și fluturi este amenințată cu dispariția în Europa;
– agricultura intensivă este unul dintre factorii majori care cauzează declinul polenizatorilor și care conduce la pierderea și degradarea habitatelor, precum și a diversității genetice a plantelor cultivate;
– 1/3 dintre fluturii Europei sunt în declin;
– utilizarea fertilizatorilor reduce diversitatea plantelor de pe pășuni;
– insecticidele neonicotinoide (imidacloprid, thiacloprid, clothianidin, thiamethoxan, acetamiprid, dinotefuran, nitenpyram) au demonstrat efecte nocive asupra albinelor și au condus la declinul fluturilor pe terenurile agricole; reziduurile neonice au condus la descreșterea numărului de albine-regine, la descreșterea cu 28% a numărului de albine adulte, cu 13% a puietului, cu 29% a producției de miere și cu 19% a colectării polenului;
Germania:
– în unele zone, 75% dintre speciile de insecte au dispărut (conform unui studiu publicat în 2017);
– în Bavaria, 3/4 dintre speciile de albine sălbatice au dispărut în doar 10 ani;
– între 54-78% dintre speciile de cicade sunt în declin;
– biomasa de insecte în zonele de pajiște a scăzut cu 2/3 între 2008-2017, iar pădurile au pierdut 40% din biomasa de insecte în aceeași perioadă (conform unor studii efectuate la Universitatea Tehnică din Munchen);
– gândacul de bălegar (scarabeul) aproape a dispărut, din cauza prezenței insecticidelor;
Polenizarea se face manual în peste 20 de țări, iar în prezent se lucrează la dezvoltarea albinelor robot.
Sunt convinsă, așa cum o spun și alții, că tehnologia nu poate salva tot ceea ce distrugem.
Prin urmare,
Mediul politic este responsabil pentru crearea de stimulente economice pentru a gestiona problema și pentru dezvoltarea unor politici agroambientale și climatice (transregionale), prietenoase cu natura și cu noi, oamenii.
Apoi, fiecare trebuie nu doar să conștientizăm direcția în care ne îndreptăm, ci să și acționăm în consecință. Voluntariatul acțiunilor reprezintă un factor foarte important.
Cu drag,
Cati
Surse:
https://www.boell.de/en/insectatlas
https://www.lighthousefarmnetwork.com/
https://mesagerulneamt.ro/2015/02/o-viata-in-lumea-plantelor-medicinale/
https://www.gazetadeagricultura.info/plante-medicinale/13699-centrul-de-cercetare-si-prelucrare-plante-medicinale-plantavorel.html
https://adevarul.ro/locale/piatra-neamt/foto-dinastia-vorel-trei-generatii-farmacisti-fabricat-data-medicamente-naturiste-romania-1_52847ce7c7b855ff56f34601/index.html
https://zch.ro/farmacistul-lascar-a-vorel/
http://www.medfam.ro/mf/mf/mf15/istm15.html
http://muzeuistoriafarmaciei.ro/familii-de-farmacisti/
http://miapn.muzeu-neamt.ro/expozitii-temporare/185-de-ani-de-industrie-farmaceutica-la-piatra-neamt.pdf
http://documente.bcucluj.ro/web/bibdigit/periodice/unirea/1923/BCUCLUJ_FP_PIV1902_1923_033_0018.pdf
http://www.scda.ro/plante-medicinale-aromatice.html
http://www.ccb-stejarul.ro/
#RebrandingNeamț 