#Piatra #Neamț – Oraș sustenabil: #2 Selectarea indicatorilor pentru dezvoltarea durabilă

„De unde mai înainte județul Neamț era vestit prin drumurile sale bune, astăzi lasă mult de dorit. Răul însă se va remedia ușor, căci pietrișul este din bielșug și la îndemână. În județ, până astăzi, este o singură linie ferată care leagă orașul Piatra cu Bacăul. Linia a fost construită de Stat și pusă în exploatare în 1885 și are în județ, pe o întindere de 40 km., următoarele gări: Piatra, Roznov, Podoleni și Buhuș. Între Piatra și Roznov este halta Dumbrava Roșie, 7 km. depărtare de Piatra.” Preot C. Matasă, Călăuza Județului Neamț, 1929

Bănuiesc că citirea acestor cuvinte vechi „De unde mai înainte județul Neamț era vestit prin drumurile sale bune, astăzi lasă mult de dorit. […] Linia a fost construită de Stat și pusă în exploatare în 1885” s-ar preta unui studiu al psihologiei colective sau sociale, deoarece nu am nici cea mai mică îndoială că noi toți, nemțenii, suntem, de această dată, în același gând.

În prezent, cadrul economiei mondiale suferă modificări semnificative, iar politicile se reorientează către o abordare integrată (în detrimentul celei sectoriale), concentrându-se din ce în ce mai mult pe investiții și pe crearea de avantaje strategice și competitive.

Răspunsul colectiv la întrebarea “Cum ar trebui să fie lucrurile?” va sprijini autoritățile în conturarea unei viziuni asupra dezvoltării durabile a orașului Piatra Neamț. 

Într-adevăr, un oraș sustenabil ar presupune să fie adaptat la propriile circumstanțe, luându-se în considerare realitatea din punct de vedere economic, ecologic și social. În același timp, durabilitatea se va afla sub rezerva disponibilității resurselor, dar și a abilității cetățenilor de a se angaja pentru a avea un stil de viață sustenabil. Chiar dacă orașele mari se află pe agenda dezvoltării regionale, și orașele mici pot deține roluri importante (de ex. aprovizionare cu bunuri și servicii, rol cultural, turistic, ecologic, gastronomic, industrial, asigurarea de structuri pentru dezvoltarea mediului de afaceri etc.) potențate prin consolidarea marketingului și brandingului.

Piatra Neamț are potențial de dezvoltare, însă are nevoie de o viziune integrată, cu obiective clare și indicatori, precum și de măsuri concrete. Necesitățile noastre trebuie echilibrate cu cele ale generațiilor viitoare, chiar dacă aceasta presupune o multitudine de provocări.

Are orașul nostru o Strategie privind durabilitatea urbană? Dacă nu, ar fi timpul să înceapă să o creioneze, să-și stabilească prioritățile și să-și selecteze niște indicatori specifici, care să alinieze dezvoltarea orașului într-un cadru mai general (regional, național). Aceasta ar trebui să considere toți factorii – sociali, fizici, economici, ecologici, politici, culturali și istorici, și să cartografieze întreg sistemul urban în funcție de aceștia, pentru a evidenția și identifica provocările cheie ce țin de cele trei dimenisiuni ale sustenabiltății. Bineînțeles, pentru a înțelege pe deplin aceste provocări, autoritățile au nevoie de implicarea tuturor părților interesate, și mai apoi, pentru a implementa o astfel de strategie. Poate ar trebui să înființeze și un departament dedicat în cadrul municipalității, prin care să aloce resursele umane și financiare necesare, precum și să demonstreze un angajament corespunzător.

Auzim din ce în ce mai des despre concepte precum “Compact city”, “Eco-city”, “Carbon city”, “Smart city” sau “Smart economy”, “Smart mobility”, “Smart environment”, “Smart people”, “Smart living”, “Smart governance”. Ele se referă, spre exemplu la utilizarea funcțională a terenurilor, sisteme de transport eficiente, soluții pietonale și/sau pentru ciclism, soluții verzi, managementul deșeurilor, gestionarea eficientă a energiei, soluții inteligente, toate având impact  asupra calității vieții. De asemenea, productivitatea crescută și tehnologiile moderne, inovația, cercetarea și dezvoltarea, utilizarea inteligentă a resurselor, reciclarea, surse alternative de energie și eficiența energetică, reducerea poluării, transportul sigur, durabil și eficient, precum și guvernanța eficientă și transparentă reprezintă piloni cheie pentru dezvoltarea durabilă, iar orașul ar trebui să investească în acestea. Comunitatea ar trebui să participe la procesul de planificare și luare a deciziilor, și implicit să aibă acces deschis la informații.

De asemenea, un alt termen comun este și „City manager”, al cărui rol presupune acțiune pe baza unui set de indicatori, care se stabilesc pentru atingerea unor ținte, pentru a evalua performanța, pentru monitorizare, gestionare și luarea deciziilor. Prin urmare, selectarea acestora este crucială pentru a se atinge un scop mai general, spre exemplu cel de a transforma un oraș prin inovație și prin utilizarea unor alte mijloace de îmbunătățire a calității vieții, prin care să se eficientieze funcționarea sa ca un întreg, implicit a tuturor serviciilor urbane, și care să fie mai ales competitiv (atât la nivel național, cât și internațional), considerând în permanență asigurarea nevoilor generațiilor prezente și viitoare. Aceasta ar fi una dintre definițiile unui oraș inteligent și durabil. Pentru acest concept relativ recent există și câteva standarde internaționale, relevante pentru evaluare: ISO 37120:2018, ISO/DIS 37122:2018, ETSI TS 103, ITU-T Y.4901/L, ICT, ITU-T Y.4902/L, și care conțin o serie de indicatori specifici (intrare, proces, ieșire, rezultat și impact) ce se concentrează asupra serviciilor urbane și calitatea vieții, dezvoltarea durabilă și orașele inteligente, orașe digitale și utilizarea tehnologiei informației și comunicațiilor, echitate și incluziune socială, sănătate, infrastructură, mediu etc. Dintre aceste standarde, se recomandă ITU 4901 a fi cel mai potrivit pentru un oraș aflat într-un stadiu incipient de dezvoltare sau care este interesat de etapa de implementare a diferitelor tehnologii inteligente, urmând ISO 37122, care are un domeniu de aplicare mai larg, incluzând indicatori de impact social și de mediu.

Filtrarea indicatorilor trebuie să se realizeze pe baza răspunsurilor la unele întrebări, precum: indicatorul abordează obiectivele politicii și prioritățile de dezvoltare?; permite acesta evaluarea performanței și a dinamicii dezvoltării (poate fi cartografiat pentru a ilustra elemente spațiale)? poate fi monitorizat în mod regulat? furnizează în mod eficient și în timp util, informații sensibile pentru procesul de luare a deciziilor? este bine înțeles de planificatori și de factorii de decizie (adică rezultatele pot fi comunicate concis și sunt accesibile)?

Indicatorii economici se selectează ținând cont de dimensiunea dezvoltării economice a orașului: distribuția afacerilor și a angajaților din mediul industrial; procentul valorii adăugate din cifrele de afaceri ale antreprenorilor; investiții străine directe; numărul de turiști; numărul de nopți de cazare pentru turiști; posibilități de cazare; dinamica afacerilor locale; numărul de evenimente culturale; numărul de vizitatori la evenimentele culturale; calitatea acoperirii străzilor și trotuarelor; procentul de drumuri care sunt în condiții bune; divizarea modului de transport (procent pentru fiecare mod de transport – privat, public, biciclete, pietoni); timpul și costul mediu pentru navetiști; procentul din energia totală consumată în oraș care provine din surse regenerabile; acces la servicii locale/de cartier (la mică distanță); procentul de case cu sisteme de comunicații, și inclusiv electricitate, apă, canalizare, gaz, încălzire, internet, linii telefonice; numărul de locuri Wi-Fi publice; E-guvernare; accesibilitatea serviciilor electronice și utilizarea acestora în comunicarea cu municipalitatea.

Indicatori sociali – selectarea acestora are în prim plan rolul educației, dar și activismul societății ori creșterea calității vieții și a bunăstării: populația orașului; media de vârstă a populației; rata de mortalitate; speranța de viață; rezidenți clasificați în funcție de nivelul de educație (în special numărul celor cu studii superioare); numărul de elevi din școli; numărul de copii care nu frecventează școala; numărul de copii din școlile pentru cei cu nevoi speciale; procentul de preșcolari (cu frecvență); bugetul alocat pentru educație; vârsta și educația profesorilor; numărul de programe de interes educaţional; numărul de studenți (la universități internaționale); ocupații creative ca procent din totalul de joburi; numărul (dar și bugetul alocat) de persoane care primesc sprijin financiar; alocarea indemnizației pentru locuință; indicele de risc de sărăcie; măsuri de distribuție a veniturilor și inegalități; numărul de centre de asistență; șomaj; numărul de comentarii pe site-urile municipalității; participarea la forumurile publice; numărul de proiecte pentru tineret; activitatea rezidenților în ONG-uri; numărul de rezidenți ai ONG-urilor; numărul de ONG-uri; participarea publicului la alegerile municipale; satisfacția cetățenilor privind calitatea vieții; indicatori de sănătate (măsuri de prevenire a deendenței, numărul de copii vaccinați, numărul avorturilor, numărul oamenilor afectați de boli profesionale, timpul în care sosește ambulanța, accesibilitatea medicilor de familie, disponibilitatea medicamentelor, costurile asistenței medicale); indicatori de securitate locală (timpul în care se primește asistența poliției, numărul de infracțiuni, accidente rutiere); infrastructura pentru persoane cu nevoi speciale.

Indicatorii de mediu – pot fi selectați, spre exemplu punând accent pe disponibilitatea spațiului verde și apa curată, sau pe costurile pentru energie (termică/electrică), inițiative civice privind protecția mediului și numărul de școli cu programe de educație de mediu: zone cu spații verzi (km2); numărul proiectelor de refacere/reconstrucție a spațiului verde; arii protejate, procentul suprafețelor conservate în raport cu suprafața totală a terenului; existența unui program de acțiune pentru mediu; finanțare pentru (re)cultivarea solului, utilizarea deșeurilor periculoase, bugetul proiectelor de mediu, zone regenerate (km2), numărul de specii de animale și plante protejate, numărul de animale de companie și/sau domestice; numărul de animale de companie și/sau domestice vaccinate; emisiile de dioxid de sulf; emisiile de dioxid de azot; nivelul de particule (PM10, PM2,5 mg/m3); riscuri de mediu; calitatea și accesibilitatea apei potabile; calitatea apelor uzate; procentul populației cu acces la apă și la infrastructura de canalizare; calitatea apei râurilor; procentul pierderilor de căldură; costurile căldurii; calitatea și siguranța încălzirii; amprenta ecologică; gestionarea deșeurilor (cantitate totală, apa tratată, cantitatea de materiale reciclate); numărul de seminarii informative și cursuri de instruire (despre mediu); numărul de inițiative civice despre protecția mediului; numărul de școli care desfășoară programe educaționale privind protecția mediului; utilizarea electrică/cap de locuitor (kWh/an); consumul de energie al clădirilor publice/an (kWh/m2); emisiile de gaze cu efect de seră (GES) măsurate în tone/cap de locuitor; procentul populației orașului care beneficiază de colectare regulată a deșeurilor solide (rezidențiale); total deșeuri solide municipale colectate/cap de locuitor; procentul de deșeuri solide care sunt reciclate; procentul populației orașului deservit de colectarea apelor uzate; procentul de ape uzate ale orașului care nu a beneficiat de epurare; procentul de ape uzate ale orașului care primesc tratamente primare/secundare/terțiare; procentul populației orașului cu serviciu de alimentare cu apă potabilă; consumul total de apă menajeră/cap de locuitor (litri/zi).

Toți acești indicatori ar trebui să reflecte prioritățile de dezvoltare a orașului, prezentând avantajul comunicării unor anumite fenomene, într-un mod foarte simplu și ușor de înțeles.

O altă idee care se conturează în prezent, despre care se afirmă că aduce multiple beneficii și avantaje orașelor mici care pornesc pe drumul durabilității, este aceea de a dezvolta un ecosistem creativ, care presupune atragerea unei clase creative care să genereze creștere și dezvoltare socio-economică (“creative cities”). O oarecare prudență este necesară în ceea ce privește creșterea toleranței referitor la acest aspect, pentru cei care au mentalități mai conservatoare, naționaliste și nu sunt deschiși stilurilor de viață mai neconvenționale. Totodată este important să se considere și dezvoltarea unui sistem educațional care să sprijine dezvoltarea unei gândiri creative și a talentelor, aceasta fiind o dimensiune mult mai sustenabilă decât importul de talente.

Inovația și creativitatea sunt predate, învățate și cultivate.

Prezența oamenilor creativi, în cadrul comunităților mai mici, este asociată cu crearea de locuri de muncă și dezvoltarea, în timp ce antreprenoriatul poate funcționa ca un mecanism prin care cunoștințele acestor oameni talentați pot fi asimilate în economia locală (“knowledge spillovers”).

**
Forța de muncă ce ocupa joburi creative (în anii 2000) în: Portugalia și Italia – mai puțin de 15%; Belgia – 29.97%, Olanda – 29.5%, Finlanda – 28.6%, Marea Britanie – 26.73%, Irlanda – 26.01%.

Cu drag,

Cati

***

Surse:

1. Krellenberg K., Bergsträßer H., Bykova D., Kress N., Tyndall K., 2019. Urban Sustainability Strategies Guided by the SDGs—A Tale of Four Cities. Sustainability, 11, 1116: 1-20. doi:10.3390/su11041116

2. Huovila A., Bosch P., Airaksinen M., 2019. Comparative analysis of standardized indicators for Smart sustainable cities: What indicators and standards to use and when? Cities 89: 141–153. https://doi.org/10.1016/j.cities.2019.01.029

3. INTELI, 2011. Creative-based Strategies in Small and Medium-sized Cities> Guidelines for Local Authorities

4. Peňaška M., Veľas A., 2019. Possibilities of tracking city indicators in the sense of the Smart city concept, Transportation Research Procedia, 40: 1525–1532. 10.1016/j.trpro.2019.07.211

5. Visvaldis V., Ainhoa G., Piziks Ralfs P., 2013. Selecting indicators for sustainable development of small towns: The case of Valmiera municipality. Procedia Computer Science, 26: 21 – 32

6. https://www.smartcitiesdive.com/ex/sustainablecitiescollective/what-are-best-indicators-measuring-sustainability-cities/1047756/

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s