Personalități ale NEAMȚULUI

„N-ar fi rău să fie bine-n ţara asta” (anecdotă)

“Nu ştiu alţii cum sunt, dar eu, când mă gândesc la locul naşterii mele, la casa părintească din Humuleşti, la stâlpul hornului unde lega mama o şfară cu motocei la capăt, de crăpau mâţele jucându-se cu ei, la prichiciul vetrei cel humuit, de care mă ţineam când începusem a merge copăcel, la cuptorul pe care mă ascundeam, când ne jucam noi, băieţii, de-a mijoarca, şi la alte jocuri şi jucării pline de hazul şi farmecul copilăresc, parcă-mi saltă şi acum inima de bucurie!”. (Ion Creangă – Amintiri din copilărie)

ION CREANGĂ (1 martie 1837 – 31 decembrie 1889) – Ion Ștefănescu a devenit ulterior Ion Creangă, acesta schimbându-și numele după cel al mamei. S-a născut în Humulești, în județul Neamț, la 1 martie 1837, după cum el însuși mărturisea (cu toate că în înscrisul oficial, acesta figura ca fiind născut la 10 iunie 1839), fiind fiul lui Ştefan a lui Petrea Ciubotariul și al Smarandei Creangă. Între 1846-1853, a urmat școlile din Humuleşti, Broşteni şi Târgu-Neamţ și între 1854-1855, Şcoala Catihetică din Fălticeni, iar apoi a studiat la Seminarul de la Socola, din Iaşi. Ileana Grigoriu a devinit soția sa în 1859, în același an în care Ion Creangă devine și diacon. În 1960 s-a născut fiul său, Constantin. Ion Creangă s-a înscris la Facultatea de Teologie, însă a renunțat la aceasta în scurt timp. În 1864 a primit un post la Şcoala primară de la Trei Ierarhi, iar în 1865 a absolvit Şcoala Normală Vasiliană de la Trei Ierarhi, unde Titu Maiorescu era director. În 1873 a fost destituit din clerul bisericesc, după ce în 1871 renunțase la cutuma bisercească (apăruse în biserică, tuns și purtând pălărie) și după ce publicase câteva articole, dintre care unele erau considerate că ar aduce atingere preoțimii. Tot în 1873 a divorțat și l-a luat în grija sa, pe fiul de 12 ani, și s-a retras la „bojdeuca din Ţicău” cu Tinca Vartic, alături de care și-a petrecut întreaga viaţă. În 1875 s-a cunoscut cu Mihai Eminescu, la o comisie de examinare în Iași și astfel, a ajuns în cercul Junimii, publicând Povești și Povestiri în Convorbiri Literare; din 1880, a început să scrie Amintiri din copilărie (primele trei părți au fost publicate în timpul vieții, iar cea de-a patra, postum, în 1892). În anii următori, starea de sănătate i s-a înrăutățit, fiind afectat și de moartea prietenului său, Mihai Eminescu. La 31 decembrie 1889 a suferit un atac cerebral, în urma căruia a decedat; acesta a fost înmormântat pe 2 ianuarie 1890, la cimitirul Eternitatea din Iași. Baiatul său, Constantin, a devenit ofițer de carieră și a avut patru copii, împreună cu Olga Pătru, soția sa. Pe strada Ion Creangă nr. 8 se află Casa Memorială – Muzeu, declarată monument istoric din anul 2004, unde se pot vedea scrisori, documente de arhivă, cărți poștale cu autograf, fotocopii ale manuscriselor autorului ș.a.

Opere: Amintiri din copilărie, Capra cu trei iezi, Dănilă Prepeleac, Povestea lui Harap-Alb, Fata babei și fata moșneagului, Punguța cu doi bani, Făt Frumos, fiul iepei, Povestea porcului, Povestea lui Ionică cel prost, Ivan Turbincă,  Povestea lui Stan-Pățitul, Povestea poveștilor, Povestea unui om leneș, Soacra cu trei nurori. Povestiri: Acul și barosul, Inul și cămeșa, Cinci pâini, Prostia omenească, Ion Roată și Cuza-Vodă, Moș Ion Roată și Unirea, Păcală, Ursul păcălit de vulpe. Nuvele: Moș Nichifor Coțcariul, Popa Duhul. Scrisori: către familie și către prieteni (Mihai Eminescu, Vasile Conta, Mihail Kogălniceanu, Alexandru C. Cuza, Titu Maiorescu, Nicolae Gane, Iacob Negruzzi, Ioan Slavici, Victor Zaharovschi).

VASILE CONTA (15 noiembrie 1845 – 21 aprilie 1882) – “filosoful Junimii” (așa cum îl considera Titu Maiorescu), născut într-o familie de preoți, în comuna Crăcăoani, satul Ghindăoani; coleg de școală primară cu Ion Creangă, la Târgu Neamț; prima lucrare filosofică –  Teoria fatalismului, a fost publicată în revista Convorbiri lterare (1875-1876), următoarele fiind publicate în 1877 și 1878 – Teoria ondulației universale și Încercări de metafizică (Introducere în metafizică); postum au fost publicate Bazele metafizicii și Întâiele principii care alcătuiesc lumea.  În ciuda ideilor ateiste, a fost un militant pentru progresul statului național, un apărător al Basarabiei și un susținător al consolidării independenței, dezvoltării comerțului autohton și a industriei, a învățământului și culturii;  a suferit de TBC (ftizie, tuberculoză pulmonară). Între 20 iulie 1880 și 10 aprilie 1881, V. Conta a fost ministru al Instrucțiunii Publice și Cultelor. 

„În fiecare ființă vie, evoluțiunea complexivă rezultă mai cu seamă din echilibrul și lupta forțelor interne, adică a acelor forțe care se nasc din interiorul forțelor ce evoluează”.

Publicații: culegerea sa de poezii populare – „Cântece basarabene” i-a fost trimisă lui Mihai Eminescu, despre care acesta îi scria: „Mi-ai trimis, domnule Conta, un prieten sincer ca să mă iau în ceasuri lungi și plictisitoare. A fost o revelație pentru mine „Cântecele basarabene”. Multe din ele samănă cu cele din Moldova de sus. Ah!, cum aș dori să văd această parte înstrăinată …”; articole destinate apărării Basarabiei: Basarabia, Chestia Orientului și Viitorul României pregătit de domnul Brătianu și Kogălniceanu; „prelecțiuni populare”: Materialismul, Fetișismul, Starea economică etc. 

CONSTANTIN MATASĂ (20 ianuarie 1878 – 3 noiembrie 1971) – s-a născut în satul Răpciuni, comuna Hangu, în familia preotului Dumitru Mătasă; la gimnaziu, în Piatra Neamț îl are ca profesor pe Calistrat Hogaș, iar în Facultate, pe Titu Maiorescu și Nicolae Iorga; devine preot în 15 august 1905, iar de atunci și până în 1915 a fost paroh la biserica Mănăstirii Bistrița, iar între 1909-1912 a fost protoiereu al județului Neamț și din 1918, paroh la Biserica Precista (mai bine de 30 de ani; este și ctitor principal); simpatizant al Partidului Naţional Liberal (1915-1925), sprijinit de Nicu Albu și Emil Costinescu; în 1919 a înființat o filială locală a Caselor Naţionale „Regina Maria” (unde a deschis Muzeul Arheologic Regional din Piatra-Neamţ, în 1934); iubitor al muntelui Ceahlău, acesta a înființat un cerc de turism, membrii ajutând la refacerea marcajelor și a potecilor, la organizarea de adăposturi, la repararea cabanei Dochia. În 1928 s-a întâlnit cu preistoricianul Ion Andrieşescu și au vizitat Bâtca Doamnei, dar și alte puncte de interes arheologic; în același an a apărut și lucrarea Călăuza judeţului Neamţ; C. Matasă a condus și înființat și revistele locale Îndrumarea, Propășirea, Noua Floare a Darurilor și Petrodava, și a colaborat cu ziare locale sau din țară – Curentul, Ceahlăul, Mitropolia Moldovei, Ceahlăul, România Liberă, ş.a.; timp de 30 de ani, începând cu anul 1935, C. Matasă a făcut săpături arheologice în mai multe zone din județ (Piatra Şoimului (Calu)-Dealul Horodiştea; Bodeştii de Jos – Frumuşica; Ghigoieşti – Trudeşti; Traian – Dealul Fântânilor şi Dealul Viei; Dobreni – Mătăhuia; Tg. Neamţ – Pometea; Costişa-Cetăţuia; Târpeşti – Râpa lui Bodai; Cândeşti – Dealul Varniţei; Tg. Ocna – Podei; Izvoare – Dumbrava-Roşie; Piatra-Neamţ – Cozla, Curtea Domnească, Văleni, Bâtca Doamnei, Dărmănești, Lutărie); Palatul Cnejilor, volumul premiat de Academia Română a fost publicat în 1938; Movila Haiducului și articolul Cercetări din preistoria judeţului Neamţ au fost publicate în 1939, respectiv 1940. În perioada 1941-1945, Constantin Matasă devine din nou protoiereu al judeţului și în 1947 a ocupat funcția de protopop pentru a 3-a oară. 

Alte publicații: Descoperiri arheologice în raionul Piatra-Neamţ (1959), Săpăturile de la Piatra-Neamţ (1961), Aşezarea eneolitică Cucuteni B de la Podei-Tg. Ocna (1964), Prin Moldova de sub munte (1965), Importanţa toponimiei în cunoaşterea trecutului (1968) și Istoricul Muzeului Arheologic din Piatra-Neamţ (1969), postum Date noi cu privire la circulaţia monetară în Moldova (secolul al XVI-lea) (1972). 

– în 1991 a fost instituit premiul „Constantin Matasă”, care se acordă muzeografilor din judeţ; 

– în 1992 s-a deschis expoziția C. Matasă; 

– în 1994 a fost înființată Fundaţia Cultural-Ştiinţifică „Constantin Matasă”; 

– în 1999 a fost înființată Editura „Constantin Matasă”.

GHEORGHE TEODORESCU-KIRILEANU (25 martie 1872 – 13 noiembrie 1939) – născut în satul Holda, comuna Broșteni a fost un ilustru cărturar, jurist, folclorist, bibliotecar al Palatului Regal și editor al scrierilor lui Ion Creangă și Mihai Eminescu; biblioteca sa, cuprinzând pete 30000 de cărți și publicații periodice, o moștenire culturală reprezentativă, a fost donată orașului Piatra Neamț, iar din 13.03.1992, Biblioteca Județeană Neamț poartă numele lui G. T. Kirileanu.

Gheorghe Bezviconi despre prietenul său, Kirileanu: „La Piatra-Neamț locuiește un cărturar iubit și stimat de întreaga Moldovă, cunoscut și mai departe: Gheorghe T.-Kirileanu. Ați auzit, desigur, de el! A scris multe și frumoase pagini, dar mai cu seamă, este un distins cunoscător al vieții și operei nemuritorului Creangă, rivalizând, în această privință, doar cu părintele Dumitru Furtună, din Dorohoi. Conu Ghiță Kirileanu, cu înfățișarea lui simpatică și simplă, a fost bibliotecar sub doi Regi. Și în multe rânduri a știut să spună un cuvânt priceput, în probleme ce întreceau preocupările sale de bibliotecar, sau secretar. Numeroși cărturari distinși îi datorează multe. Fiu de țăran, urmaș al vechilor stăpâni ai codrilor din vecinătate, Gheorghe Kirileanu a stat [a crescut] pe vremuri la Domeniile Coroanei din Broșteni, al căror trecut l-a cercetat cu mult interes. Regele Carol I l-a apreciat și, pentru un timp îndelungat [1905-1935], conu Ghiță a fost răpit de pe meleagurile natale. Dar vremurile s-au schimbat, odată ce s-au ridicat și oamenii mai tineri.; s-a întors acasă bătrânul Kirileanu, într-o căsuță anume zidită, unde orice colțișor are un rost al său, pentru a păstra o carte, o fotografie, sau o amintire, iar de pe cerdac – priveliștea splendidă se deschide asupra Bistriței și Ceahlăului. În casa lui conu Ghiță găsești mii de volume, dar cel mai prețios – rămâne stăpânul însuși. El poate să-ți povestească atâtea lucruri trăite, despre Maiorescu și Iorga, sau despre toți acei care îl înconjoară cu dulci amintiri. Este un povestitor admirabil, așa cum sunt bătrânii noștri, pe care pot să-l compar doar cu A. C. Cuza și Artur Gorovei, sau cu regretații Tigran Pruncu din Câmpulung, Gheorghe Vârnav din Spătărești și Nicolae Verona din Herța. Îți citește ceasuri întregi conu Ghiță și nici nu observi cum trece timpul, căci și acest dar dumnezeesc îl are. Îți recomandă autori ai unor vremuri apuse, despre care, apoi, se găsesc mulți ca să vorbească. Căci pe toți îi înzestrează cu documente și volume cărturarul din Piatra-Neamț, ca să trezească atâtea pagini noui, scrise de numeroșii săi prieteni. Apar deodată, de pe rafturile prăfuite, teancuri de documente și opere inedite, pe care darnic le împarte tuturor iubitorilor de slovă veche, bunul nostru conu Ghiță. […]”

Personalități nemțene care și-au adus contribuția la Marea Unire din 1918 (9 aprilie: Unirea Basarabiei, 28 noiembrie: Unirea Bucovinei, 1 decembrie: Unirea Transilvaniei, a Banatului și a Țării Maramureșului) – Melchisedec Ștefãnescu (1823-1892), născut la Gârcina, episcop al Dunării de Jos (Ismail Bolgrad, Cahul); Nicodim Munteanu, născut la Pipirig, episcop al Basarabiei unite până în 1920, patriarh al României (1939- 948); V. A. Urechia (1834-1901), născut la Piatra Neamț, savant patriot (istoric, etnolog, pedagog, om politic); C. I. Istrate (1850 -1919), născut la Roman, savant medic și chimist; Vasile Pîrvan (1882-1897), savant istoric; Petre Liciu (1871-1912), actor; învățătorii Leon Mrejeriu, Petru Gheorgheasa și Simion T. Kirileanu.

Ştefan G. Vârgolici (13 octombrie 1843 – 29 iulie 1897), născut în satul Borleşti – scriitor (poet, prozator), critic literar şi filolog; discipol al ui Titu Maiorescu, colaborator al revistei Convorbiri literare din 1868 și membru al revistei Junimea din 1871, membru crespondent al Academiei Române, din 1887.  Iacob Negruzzi: „Statornic junimist în timpurile bune, ca şi în timpurile rele, Vârgolici este tipul unui foarte bun profesor”.

Constantin Virgil-Gheorghiu (15 septembrie 1916) – scriitor, poet, romancier, diplomat, jurnalist, poet şi preot, autor al romanului Ora 25 (roman publicat în 1949 și ecranizat la Hollywood în 1961), născut în comuna Războieni, sat Valea Albă; de la vârsta de 3 ani a crescut în comuna Petricani, unde tatăl său era preot. Conferinţa interjudeţeană „Constantin Virgil-Gheorghiu” se desfășoară anual în comuna Petricani.

„N-am citit nimic, în nicio literatură, care să se apropie, cât de departe, de teroarea istoriei pe care o îndură personajele. Consider «Ora 25» una dintre cele mai mari cărţi ale generaţiei noastre, din toate ţările”. (Mircea Eliade)

OTILIA CAZIMIR (12 februarie 1894 – 8 iunie 1967) – poetă, prozatoare, publicist; Alexandra Gavrilescu, cunoscută sub pseudonimul literar – Otilia Cazimir – ales de Mihail Sadoveanu și Garabet Ibrăileanu (alte pseudonime – Alexandra Casian, Dona Sol, Ofelia, Magda), s-a născut în localitatea Cotu Vameș, Neamț, fiind fiica învățătorilor Ecaterina și Gheorghe Gavrilescu; în 1898 s-a mutat împreună cu familia la Iași; a colaborat la revista „Viața românească”, debutând în 1912 cu poezia „Noapte”; a publicat aprox. 60 de volume de poezii (1923 – Lumini și umbre; 1927 – Fluturi de noapte, 1930 – Cronici fanteziste și umoristice, 1931 – Cântec de comoară, 1938 – Jucării, 1939 – Poezii, 1957 – Versuri) și proză (1928 – Din jurnalul unei doctorese, Din intuneric. Fapte și întâmplări adevărate, 1929 – Grădina cu amintiri, 1942 – A murit Luchi, 1961 – Prietenii mei scriitorii); în 1972 a fost inaugurat Muzeul „Otilia Cazimir” din Iași.

VICTOR BRAUNER (15 iunie 1903 – 12 martie 1966) – artist, creatorul pictopoeziei, sculptor suprarealist; evreu de origine, fiul lui Deborah și Herman Brauner; a înființat revista 75HP; picturi: „Cristos la Cabaret”, „Fata din fabrică”, „Autoportretul cu ochiul scos”, „Puterea de concentrare a domnului K”, „Straniul caz al domnului K”, „Preludiu la o civilizație”; a fost inițiat în arta fotografică de către C. Brâncuși, la Paris.

Constantin C. Iliescu (15 septembrie 1892 – 30 mai 1978) – profesor doctor, fondator al cardiologiei moderne, s-a născut în Roman, județul Neamț. Acesta a înființat în 1945 prima clinică de cardiologie din țară (ASCAR), care în scurt timp a devenit un Centru național de educație în cardiologie. Membru al Academiei Române, președinte al Societății Naționale de Cardiologie (1959-1973) și expert al Organizației Mondiale a Sănătății pentru România (1959-1975). Institutul de Urgență pentru Boli Cardiovasculare din București îi poartă numele „C.C. Iliescu”.

Alte personalități ale Neamțului:

T.C. Stan (1 februarie 1907 – 19 mai 1940) – prozator, traducător, publicist, născut la Târgu Neamț. A colaborat la România literară, Viaţa românească, Convorbiri literare ş.a., publicând sub pseudonimul Tristan sau Tudor Nemțeanu. Autor al romanelor Cei șapte frați siamezi, Femeia de la miezul nopții, Eu, Tina şi Adam; alături de Mihail Sadoveanu și George Topîrceanu a redactat și publicat abecedare, Cartea de citire, Geografiile, Științele agricole.

Ana Conta-Kernbach (5 noiembrie 1865 – 13 decembrie 1921) – a luptat pentru emanciparea femeii; soție a poetului George Kernbach (pseudonim Gheorghe din Moldova) și sora lui Vasile Conta; s-a născut la Târgu Neamț și a fost printre primele femei licențiate în filozofie. Scrieri: Biografia lui Vasile Conta, cugetări – Pulbere, Clipe, poezii, proză – Boabe de mărgean.

Vasile G. Ispir (28 decembrie 1886 – 5 iulie 1947) – profesor universitar, deputat, senator (numit de regele Carol al II-lea, 1939), ofițer combatant în primul Război Mondial, docent, profesor; s-a născut la Târgu Neamț; a publicat lucrări în domeniul istoriei religiilor şi misiologiei.

Dimitri Tronescu (Trihinescu) (21 mai 1843 – 21 mai 1906) – sculptor, profesor, născut la Târgu Neamţ. 

Teodor Nicolau (n. 9 februarie 1863) – naturalist și om de știință, născut la Târgu Neamț.

Florin Gheorghiță (n. 24 august 1928) – s-a născut la Târgu Neamț; este primul cercetător care a scris despre fenomenele paranormale și al doilea român care a scris despre „enigmele din Galaxie“; în 1978, la Congresul din Barcelona, toată sala a strigat Viva Romania!, deoarece era pentru prima dată când se explicaseră fenomele OZN, după principiile fizicii.

Constantin Crișan (21 noiembrie 1939 – 30 octombrie 1996) – critic literar, editor, epistolar, traducător al literaturii franceze; s-a născut la Târgu Neamț. A întreținut o corespondență privată/literară cu Emil Cioran, Mircea Eliade, Constantin Noica, Eugen Ionesco, Leopold Senghor și a realizat ediții critice pentru volumele lui Nichita Stănescu.

Mariana Simionescu (n. 27 nboiembrie 1956) – tenismenă născută la Târgu Neamț; trio-ul românesc împreună cu Florenţa Mihai şi Virginia Ruzici, care a reprezentat România între 1973-1980.

Daniel Corbu (n. 7 aprilie 1953) – poet, critic literar, eseist, editor, născut la Târgu Neamț.

Moshe Idel (n. 1947, la Târgu-Neamț) – cel mai mare specialist al Kabalei, o somitate internațională a anilor ’80, premiat în Israel în domeniul filosofiei iudaice (pentru contribuția adusă la cercetarea Kabalei), după ce în 1963, a emigrat în Israel; studiile sale s-au concentrat pe istoria misticii iudaice și legăturile cu filosofia evreiască și cu ritualul religios. 

Luminița Dinu-Huțupan (6 noiembrie 1971) – fostă jucătoare de handbal și considerată cea mai bună portăriță a României, născută la Piatra Neamț, în prezent fiind antrenor la CNOE în Râmnicu. Vâlcea.

Cellia Costea – soprană.

Vasile Muraru (n. 14 noiembrie 1956) – actor, născut în satul Doina, com. Girov; l-a avut profesor pe Dem Rădulescu.

Eugen Herovanu (n. 13 septembrie 1874) – născut în Piatra Neamț, jurist, prozator, om politic, primar al Iașiului.

Ioan Popa-Burcă (29 noiembre 1875 – 25 mai 1937) – publicist, născut în Piatra Neamț, autor de manual școlare, cărturar, professor naturalist și geograf, pedagog; manual deosebit de importante – „Atlasul geografic pentru şcolile secundare”; „România (1866-1906)”; „Harta agronomică a României”, „România şi ţările locuite de români”. 

Clement Pompiliu (1923-1985) – sculptor, născut în Piatra Neamț; opera –  portrete sau chipuri eroice: Burebista, Victorie, Cap de dac, Plăieș, Miron Costin, Ion Creangă, Valter Mărăcineanu, I.L.Caragiale, Lascăr Vorel, Oana (fiica lui Ștefan cel Mare), Vasile Conta; a contribuit la înființarea Scolii Populare de Artă, unde a și predat până în 1985.

Eugen I. Mironescu (13 iunie 1883 – 22 iulie 1939) – locuitor de seamă al Tazlăului, medic dermatolog, scriitor, deputat și profesor universitar; s-a format sub îndrumarea lui Garabet Ibrăileanu; gazdă pentru Mihail Sadoveanu, Garabet Ibrăileanu, Panait Istrati și George Topîrceanu. „Viața lui nu era Universitatea, practica de medic excelent, politica și literatura, viața lui era satul părintesc” (Mihail Sadoveanu).

Garoafa Cantemir – canotoare.

Eugen Cocuț – oinist, din Gherăiești-Neamț.

Victor Firea – atlet, născut în satul Hoisești, com. Mărgineni.

Emanuel Elenescu (8 martie 1911 – 17 iunie 2003) – compozitor și dirijor.

Florina Cercel – actriță.

Cu drag,

Cati Tomulescu

Surse:

http://dordeneamt.ro/2022/03/08/g-t-kirileanu-profil-conturat-intre-file-de-carte-150-de-ani-de-la-nastere/

https://www.borlesti.ro/despre-noi/comuna/personalitati-de-ieri-si-astazi.html

https://www.muzeu-neamt.ro/personalitati/constantin-matasa/date-biografice.html

http://www.slineamt.ro/apostolul/comemorari/personalitati-nemtene-constantin-virgil-gheorghiu/

https://www.artline.ro/Otilia-Cazimir-29707-1-n.html

https://serialreaders.com/2729-biografie-otilia-cazimir.html

https://ro.wikipedia.org/wiki/Lumini%C8%9Ba_Dinu-Hu%C8%9Bupan

https://ro.wikipedia.org/wiki/Victor_Brauner

http://dordeneamt.ro/2019/02/23/i-i-mironescu-cel-mai-de-seama-locuitor-al-tazlaului/

https://humanitas.ro/autori/ion-creang%C4%83

https://www.libertatea.ro/lifestyle/ion-creanga-biografie-3383705

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s